Martin Schulz încă are speranţe în privinţa CETA
Un acord comercial între Canada şi UE ar trebui să fie semnat săptămâna următoare, conform preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz. Totuşi, regiunea belgiană Wallonia rămâne un impediment.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. (Captură Foto)
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat sâmbătă că speră că UE şi Canada vor reuşi să semneze în mod oficial Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător (CETA), sarcină care depinde de regiunea belgiană vorbitoare de limbă franceză Wallonia.
Social democratul german Schulz a luat cuvântul după întâlniri separate în Bruxelles cu ministrul Comerţului din Canada, Chrystia Freeland, şi liderul Walloniei, Paul Magnette.
“Sunt foarte optimist că putem rezolva problemele pe care le avem în cadrul Uniunii Europene. Niciunul dintre blocajele aflate pe calea adoptării CETA de către Belgia nu este de netrecut”, a susţinut Schulz într-o declaraţie.
În ciuda optimismului lui Schulz, există încă incertitudini dacă acordul va fi semnat vreodată. Freeland s-a retras vineri din negocieri, susţinând că este imposibil ca acestea să continue.
Freeland a insistat sâmbătă că responsabilitatea pentru salvarea acordului s-a aflat în mâinile Europei. “Acum, mingea este în terenul Europei şi este timpul ca Europa să îşi termine treaba”, a declarat ea.
Iniţial, acordul a fost programat să fie semnat joia următoare în cadrul unui protocol cu premierul canadian Justin Trudeau, iar Schulz a insistat ca data să rămână inclusă în calendar.
Este necesar ca toate provinciile Belgiei să fie de acord ca ţara să dea undă verde acordului CETA. Ca urmare, UE, ca un întreg, este incapabilă să meargă mai departe din cauza obiecţiilor Walloniei.
Reamintim că CETA este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.
“CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.
Cel mai controversat aspect al CETA este mecanismul de arbitraj menţionat de Magnette, respectiv aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.
Wallonia, în special, a invocat temeri în legătură cu pericolul importurilor de carne din Canada, precum şi în privinţa utilizării unui sistem independent de tribunal pentru rezolvarea disputelor între state şi investitorii străini. Există temeri că aranjamentul ar putea fi folosit în mod abuziv de multinaţionalele care urmăresc să dicteze politica publică.
Totuşi, unii dintre liderii UE au declarat că suspectează că guvernul Walloniei foloseşte acordul CETA ca un mijloc de presiune pentru a-şi atinge unele obiective legate de politică internă.
