Michael Flynn demisionează din funcţia de consilier de securitate naţională

Prea multă intenţie din partea consilierului pe probleme de securitate naţională al administraţiei americane marchează 0-1 în războiul Trump-CIA care se desfăşoară în spatele uşilor închise, la Washington
Adrian Sturdza
14.02.2017

alte articole

Gen r. Michael Flynn (al doilea din stânga) la o conferinţă din 13 februarie 2017 la Casa Albă, cu câteva ora înainte de a demisiona (Mark Wilson/Getty Images)
Adrian Sturdza
14.02.2017

Generalul (r) Michael Flynn a demisionat din funcţia de consilier de securitate naţională din cauza convorbirii avute cu oficiali ruşi din Washington, înainte ca administraţia Trump să fie învestită.

Demisia sa, apărută marţi, a fost făcută ca urmare a unor rapoarte ale Departamentului de Justiţie care avertizau administraţia Trump că membrii săi care au făcut contacte cu partea rusă cu săptămâni înainte de învestire puteau fi compromişi.

În Statele Unite este ilegal ca cetăţenii obişnuiţi să acţioneze ca diplomaţi ai SUA.

"Din nefericire, din cauza ritmului rapid al evenimentelor, din nebăgare de seamă, l-am informat incomplet pe vicepreşedintele ales şi alte persoane despre convorbirile mele telefonice cu ambasadorul Rusiei", a declarat Michael Flynn în scrisoarea sa de demisie publicată de Casa Albă.

Generalul în retragere Keith Kellogg, care a funcţionat ca şef de personal al Consiliului de Securitate al Casei Albe, va fi ocupat interimar postul de consilier de securitate naţională până când Donald Trump va alege o nouă persoană.

CIA, în umbră

Demisia intempestivă a lui Flynn la numai o lună de la învestirea lui Donald Trump este o lovitură extraordinar de dură pentru noua administraţie, care înfruntă opoziţia democraţilor, a presei mainstream, a unei părţi importante din cadrul agenţiilor de informaţii americane, şi a unui sector însemnat al populaţiei SUA.

Generalul Flynn era unul dintre oamenii cei mai loiali ai preşedintelui Donald Trump şi un suporter important al campaniei sale.

Cu mult înainte ca generalul Michael T. Flynn să devină consilierul pe probleme de securitate naţională a lui Donald Trump, era cunoscut pentru poziţia sa critică faţă de CIA pe care o acuză că a devenit o unealtă politică a Partidului Democrat şi a clicii de la Washington.

Vederile sale au fost împărtăşite de noul preşedinte, care, în ultimele săptămâni ale campaniei a declarat un război deschis Agenţiei Centrale de Informaţii, după ce directori ai acesteia au ridicat în mod public întrebări despre presupuse legături ale lui Donald Trump cu Rusia.

Ca director al D.I.A. (Departamentul de Informaţii al Pentagonului) din 2012 până în 2014, Flynn a ajuns pe radarul CIA după ce a cerut în repetate rânduri să i se permită accesul la documentele şi materialele capturate în timpul raidului care l-ar fi omorât pe Osama bin Laden în Abbottabad, Pakistan, în mai 2011.

Contacte prea strânse cu Rusia

Iniţial Flynn a comunicat consilierilor lui Trump că nu a discutat problema sancţiunilor cu ambasadorul rus în Statele Unite, Sergey Kislyak.

Vicepreşedintele Mike Pence, aparent bazându-se pe informaţiile furnizate de Flynn, l-a sprijinit public pentru ocuparea postului de consilier pe probleme de securitate naţională.

Însă Flynn a revenit asupra declaraţiei, afirmând pentru oficiali ai Casei Albe că este posibil ca discuţia pe care a avut-o cu ambasadorul să fi inclus subiectul sancţiunilor aplicate Rusiei.

Noile dezvăluiri au ridicat imediat proaspete întrebări despre apropierea administraţiei Trump de Rusia - şi este cu atât mai agravantă cu cât membri marcanţi ai agenţiilor de informaţii americane au preluat învinuiri făcute de liderii Partidului Democrat în campania electorală, care afirmau că Rusia l-ar fi ajutat pe Donald Trump prin atacarea serverelor democrate de email.

Un oficial american a declarat luni pentru AP că Flynn s-a aflat în contact permanent cu ambasadorul rus Serghei Kislyak în ziua în care administraţia Obama a impus ultima rundă de sancţiuni asupra Rusiei pentru presupusa interferenţă în atacarea serverelor democrate - şi a menţinut contacte frecvente în timpul perioadei de tranziţie.

Servicii contra Pentagon

Deşi, la începutul mandatelor sale Barack Obama a promis un "reset" al relaţiilor cu Rusia, ultimii ani ai administraţiei Obama - mai precis după revenirea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse - au fost marcaţi de numeroase retrageri la vârf în Pentagon şi de escaladarea fără precedent a relaţiilor cu Rusia.

În paralel, pe fondul incidentelor violente şi a pericolului terorist, CIA a căpătat, de-a lungul celor două mandate, puteri sporite.

Campania electorală a lui Donald Trump s-a bucurat de sprijinul unor ofiţeri extrem de respectaţi din Pentagon, precum gen James. Mattis, gen David. Petraeus şi gen. Michael Flynn, care l-au susţinut pe outsiderul Donald Trump, având de înfruntat întreaga maşinărie politica a clanului Clinton.

Paradoxal, deşi administraţia Trump este sprijinită de ofiţeri de rang înalt din Pentagon, noul preşedinte a adoptat o atitudine mult mai conciliantă faţă de Rusia - situându-se la polul opus faţă de precedenta administraţie, extrem de nepopulară în rândul Pentagonului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor