Miniştrii interimari greci renunţă la salarii

Toţi cei 16 miniştri greci, numiţi în guvernul interimar, au promis să renunţe la salarii, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o criză economică şi politică ale cărei efecte sunt resimţite mult în afara graniţelor.

Preşedintele elen l-a însărcinat miercuri pe judecătorul Pikrammenos să formeze un guvern interimar, de tehnocraţi, care să conducă ţara până la alegerile din 17 iunie. Din cabinet fac parte profesori universitari, foşti miniştri şi diplomaţi.

"Aş vrea ca nimeni din guvern să nu accepte salarii de la stat. Fiecare dintre noi avem venituri din activitatea noastră principală, deci nu văd necesitatea salariilor pentru 30 de zile de muncă", le-a spus Pikrammenos miniştrilor.

Şeful diplomaţiei, diplomatul Petros Molyviatis, a declarat că toţi miniştrii au fost de acord să renunţe la salarii.

Premierul i-a îndemnat pe membrii cabinetului şi să aibă un stil de viaţă modest: "Nu mi-ar plăcea să aveţi limuzine, multe deplasări şi alte astfel de lucruri".

Toate tentativele de formare a unui cabinet au eşuat. Blocul Syriza, a doua forţă politică din Parlament, nu a luat parte la discuţii, pentru că refuză să se alăture oricărei coaliţii ce va impune noi măsuri de austeritate. În aceste condiţii, preşedintele a convocat alegeri anticipate pentru 17 iunie.

În schimbul pachetelor de salvare UE-FMI, cu o valoare totală de 240 de miliarde de euro, Grecia a fost de acord să reducă pensiile şi salariile, să crească taxele şi să concedieze mii de bugetari. Ceea ce a generat un val de proteste fără precedent în ţară, iar nemulţumirea populaţiei s-a văzut şi în rezultatele alegerilor din 6 mai. Majoritatea alegătorilor au susţinut partidele care se opun măsurilor de austeritate.

Popularitatea partidelor tradiţionale a scăzut semnificativ. Noua Democraţie a obţinut 19% din sufragii, iar PASOK 13%. În vară, cele două partide se bucurau de o cotă de susţinere de 33,5%, respectiv 43%. Syriza a obţinut 16,8% din voturi, iar formaţiunea ultranaţionalistă Răsăritul de Aur aproape 7%.

Criza politică din Republica Elenă a speriat pieţele din întreaga lume. Scăderi importante au fost înregistrate în Europa, Statele Unite şi Asia.