Ministrul Justiţiei: Dacă în Codul Penal avem amnistie şi graţiere, ele nu sunt acolo doar de dragul de a fi descrise

Sute de mii de români au ieşit în stradă şi au spus un NU hotărât graţierii şi amnistiei mascate promovate de Florin Iordache prin controversatele "ordonanţe-elefant". Va continua noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, demersurile predecesorului său în această direcţie?
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei),
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Din moment ce în Codul Penal avem graţierea şi amnistia, ele nu sunt acolo doar de dragul de a fi descrise şi sunt acolo ca instituţii juridice, iar legiuitorul le poate folosi atunci când apreciază că este oportun un act de clemenţă pentru politica penală, pentru societate şi pentru evoluţia relaţiilor sociale, a remarcat, la Radio România Iaşi, noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.

"Vedeţi, politica penală are un caracter preventiv, de a arăta cetăţenilor nevoia respectării valorilor sociale de a arăta cetăţenilor riscul pe care şi-l asumă în ipoteza în care încalcă prevederile legii penale. În politica penală întră şi iertarea de pedeapsă, ceea ce se numeşte graţiere sau iertarea pentru tragerea la răspundere penală pentru fapta comisă, ceea ce se numeşte amnistie", a declarat Tudorel Toader.

Potrivit noului ministru, dacă ne uităm în istoria Dreptului Penal românesc au fost relativ multe acte de clemenţă, cum de altfel pot fi remarcate şi în alte ţări.

"Aşadar, din moment ce în Codul Penal avem aceste instituţii juridice penale evident graţierea şi amnistia, ele nu sunt acolo doar de dragul de a fi descrise şi sunt acolo ca instituţii, repet, pentru ca legiuitorul în politica lui penală să le poată folosi la un moment dat", a subliniat Tudorel, Toader.

Prin urmare, ministrul Justiţiei a concluzionat că "dacă legiuitorul apreciază că este oportună pentru politica penală, pentru societate, pentru evoluţia relaţiilor sociale, că este oportun un act de clemenţă, în mod evident îl poate folosi cu o singură condiţie: să respecte exigenţele constituţionale – exigenţe care înseamnă egalitate în faţa legii, care înseamnă tratament egal pentru condamnaţii din aceeaşi categorie, care înseamnă lege penală mai favorabilă şi multe, multe alte cerinţe".

Tudorel Toader s-a pronunţat pentru ideea de a include şi pedepsele a căror executare a fost suspendată, în dezbaterea despre proiectul legii graţierii, motivând că altfel s-ar aplica un tratament discriminatoriu.

"Fiţi de acord vă rog, cu faptul că este nedrept şi inechitabil ca pentru aceeaşi faptă să luăm un furt, o tâlhărie, o înşelăciune, dacă judecătorul condamnă pe cineva, să spunem la 3 ani de închisoare privativă de libertate, acel condamnat cu închisoare privativă de libertate să aibă beneficiul graţierii, iar un alt condamnat care are nişte circumstanţe mai favorabile, poate e mai tânăr, poate e la prima abatere, poate a recunoscut, poate ştiu eu, căruia i s-a dat suspendare, acela să nu beneficieze, pentru că ar fi exact o răsturnare a piramidei, o răsturnare a filozofiei a actului de clemenţă.

Adică, îi dai clemenţă acelui socialmente mai periculos şi nu-i dai clemenţă celui care s-a dovedit în procesul judiciar ca fiind mai puţin periculos. Egalitatea în faţa legii înseamnă ca persoanele aflate în aceeaşi categorie să beneficieze de acelaşi tratament juridic. Condamnaţii sunt în aceeaşi categorie, condamnaţii pentru furt/tâlhărie/înşelăciune sunt în aceeaşi categorie, ei trebuie să se afle în categorie în momentul faptei şi nu la momentul judecăţii pentru că alt cumva ar părea un tratament diferenţiat, ca să nu spun discriminatoriu", a explicat Tudorel Toader.

Pentru a asculta integral ce a declarat noul ministru al Justiţiei intraţi aici.