Ministrul turc de Externe susţine că SUA înarmează miliţiile kurde

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu (Win McNamee/Getty Images)

Ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a acuzat Washingtonul că a furnizat arme „sofisticate şi grele” miliţiilor kurde intitulate "Unităţile de protecţie a poporului" (YPG), considerate aripa înarmată a Partidului Muncitorilor din Kurdistan, pe care Ankara îl consideră „organizaţie teroristă”.

"Majoritatea armelor au fost furnizate de SUA chiar acum trei zile. Camioane pline de arme au fost furnizate de către SUA acestei organizaţii teroriste", a afirmat acesta.

Cavusoglu a criticat dur Washingtonul pentru faptul că sprijină o „organizaţie teroristă” şi nu pe Turcia, un „aliat al NATO”.

Divergenţele dintre cele două ţări pot deveni majore, iar poziţia asupra miliţiilor YPG sunt fundamentale, acestea nefiind considerate teroriste de către Washington. YPG a dus greul luptelor împotriva teroriştilor ISIS în momentul în care islamiştii radicali din Orientul Apropiat au început ofensiva care ar fi trebuit să impună Califatul Islamic.

În ceea ce priveşte incursiunea militară a Turciei în Siria de Nord, Cavusoglu a promis să aibă grijă de prizonierii Daesh deţinuţi în lagărele de detenţie din Siria de Nord, după ce au eliberat zona kurzilor.

"Responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că vor fi traşi la răspundere pentru ceea ce au făcut. Ne vom asigura că nu vor fi eliberaţi", a spus Cavusoglu.

Organizaţiile kurde siriene au subliniat că au depus eforturi susţinute pentru a putea menţine controlul asupra lagărelor de detenţie în care sunt închişi teroriştii Daesh, după ce o mare parte a forţelor lor au trebuit mutate spre nord pentru a preveni invazia turcă.

Ministrul turc de Externe a spus că femeile şi copiii din tabere ar trebui "reabilitaţi", descriind iniţiativa ca pe un alt aspect al luptei împotriva teroriştilor Daesh.

Cavusoglu a afirmat că grija pentru administrarea teroriştilor reţinuţi într-o zonă de-a lungul graniţei turco-siriene, pe care Turcia doreşte s-o controleze, va reveni kurzilor şi SUA.

"Statele Unite şi alţii au dat foarte clar semnalul că vor controla în partea de sud a zonei sigure planificate pe care urmează să o stabilim. Aşa că va fi responsabilitatea americanilor şi a celorlalţi", a menţionat el.

Potrivit publicaţiei Daily Sabah, Turcia intenţionează să instaleze 2 milioane de refugiaţi sirieni în zona sigură după ce o va elibera de prezenţa YPG. Cavusoglu a subliniat că Ankara nu va forţa refugiaţii să se întoarcă.

„Deja 370.000 dintre aceştia s-au întors în aceste două zone eliberate în mod voluntar [în operaţiuni precedente ale Turciei] şi facem tot posibilul să le furnizăm ce au nevoie”, a spus ministrul. "Au trecut nouă ani, nu am forţat niciodată refugiaţii."

În 1998, Siria şi Turcia au semnat aşa-numitul acord Adana, care obligă Damascul să recunoască organizaţiile kurde drept teroriste şi să înceteze să le sprijine.

Turcia îşi justifică incursiunea militară în Siria de Nord susţinând că Damascul nu controlează teritoriile nordice şi, prin urmare, revine Turciei datoria de a-şi stabili propria securitate. Cu toate acestea, în interviul său, Cavusoglu a subliniat că acordul din 1998 este încă relevant şi ar trebui utilizat ca bază pentru o eventuală soluţionare politică.

„Când există o soluţionare politică în Siria, atunci putem vorbi despre acest lucru”, a spus Cavusoglu. Miercuri, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lansat oficial operaţiunea „Primăvara păcii” în Siria de Nord, care are drept scop oficial „eliminarea unui coridor al terorii” de-a lungul graniţei de sud a Turciei.

Erdogan a declarat că Turcia va stabili zona de siguranţă cu o lăţime de 30 km unde va reloca refugiaţii sirieni.