Miza descentralizării promovate de Liviu Dragnea, un tun imobiliar de proporţii - ProDoMo

Strategia descentralizării în domeniul culturii propusă de ministerul lui Liviu Dragnea va crea premizele răspândirii corupţiei şi a conflictelor de interese în administraţia locală, avertizează Roxana Wring, preşedintele ProDoMo, una dintre cele mai respectate asociaţii implicate în protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit din România.

În actualul contextul juridic şi administrativ, una din mizele descentralizării promovate de Dragnea, descentralizare ce vizează inclusiv domeniul cultural, cu tot ceea ce ţine de el, este transformarea proprietăţii publice în proprietatea privată a grupurilor de interese financiare din jurul partidelor politice. În esenţă, un tun imobiliar de proporţii, mai arată Roxana Wring.

Potrivit ProDoMo, autor al raportului “Patrimoniul Bucureştiului 2008-2012: Pericol de demolare” în baza căruia Comitetul Internaţional al Oraşelor şi Satelor Istorice (CIVVIH -ICOMOS) a adoptat rezoluţia prin care autorităţilor române li se cere să respecte legislaţia internaţională de protecţie a patrimoniului şi să ia măsuri urgente pentru conservarea patrimoniului bucureştean, noua versiune a strategiei de descentralizare în domeniul culturii va fi la fel de dăunătoare patrimoniului naţional ca şi cea din 2013, respinsă de CCR ca fiind neconstituţională.

Reamintim că un prim proiect al descentralizării pentru care Guvernul Ponta şi-a angajat răspunderea a fost respins de Curtea Constituţională la începutul lui 2014, pe motiv că încalcă interesele individuale ale românilor, în favoarea autorităţilor locale. CCR a mai reţinut încălcarea regimului constituţional al proprietăţii, în privinţa transferului masiv de bunuri din domeniul statului, în domeniul unităţilor administrativ-teritoriale, prin derogare de la regulile de drept comun în materie, fără o identificare conform legiilor în vigoare a bunurilor în cauză.

Anterior deciziei CCR, Comitetul Naţional Român ICOMOS, constituit exclusiv din specialişti în domeniul patrimoniului construit, parte a ICOMOS - organizaţie de expertiză a UNESCO îşi exprimă, alături de ProDoMo, îngrijorarea faţă de felul în care este gândită trecerea atribuţiilor Direcţiilor de cultură la Consiliile Judeţene în cadrul procesului de descentralizare.

Într-o scrisoare adresată Ministerului Culturii (condus la vremea respectivă de Daniel Barbu) ICOMOS arăta că "nu trebuie să fii expert pentru a sesiza că legea descentralizării va genera: " 1. Un conflict de interese la nivel local în cadrul procesului de avizare şi autorizare, având ca victimă patrimoniul construit 2. Un risc real de neglijare a protejării patrimoniului cultural fie al minorităţilor culturale, fie al comunităţilor româneşti în regiunile în care acele comunităţi s-ar afla în minoritate 3. Un pericol real pentru soarta patrimoniului cultural mobil, al cărui transfer peste graniţă se va rezolva pe plan local fără o implicare a Ministerului Culturii, ce va deveni, atât pentru patrimoniul mobil cât şi pentru cel imobil (arhitectural sau arheologic) doar un „acar Păun” şi un simplu spectator la procese pe care nici nu le va controla şi nici nu le va mai putea influenţa."

Departe de a se lăsa descurajat de critici şi de decizia CCR, Liviu Dragnea, susţinător fervent al ideii de descentralizare, declara că nu va renunţa la proiectul de descentralizare, că va ţine cont de toate comentariile Curţii Constituţionale şi că a început procedurile de reluare a transferurilor de competenţă de la instituţiile centrale spre autorităţile locale, relatează gândul.

Zis şi făcut. Noul proiect privind descentralizarea, în baza căruia primarii, consilierii locali şi cei judeţeni ar uma să primească noi puteri de la ministere, printre care şi în domeniul protecţiei monumentelor de interes local şi a mediului, a fost transmis pe 19 martie preşedintelui Klaus Iohannis, precum şi Parlamentului, autorităţilor locale şi ministerelor însă, aşa cum arată ProDoMo, cel puţin în ceea ce priveşte domeniul cultural, proiectul este, la fel ca în 2013, dăunător interesului naţional.

Redăm integral punctul de vedere al ProDoMo referitor la strategia de descentralizare în domeniul culturii, remis de dna Roxana Wring publicaţiei noastre.

"Noua versiune a strategiei de descentralizare în domeniul culturii, referitoare la "transferul la nivelul judeţelor a competenţelor exercitate de a) Direcţiile judeţene pentru cultură, respectiv a Municipiului Bucureşti şi privind b) avizarea concesionării, dării în folosinţă gratuită sau închirierii clădirilor monument istoric proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, avizarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice de clasa B; avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice de clasa B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice de clasă, va fi la fel de dăunătoare patrimoniului naţional ca şi cea din 2013, respinsa de CCR ca fiind neconstituţională.

În continuare, sunt ignorate principii unanim acceptate de protecţie a patrimoniului arhitectural (vezi scrisoare ICOMOS şi poziţie Salvaţi Bucureştiul), încălcându-se, astfel, convenţii internaţionale pentru protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului construit şi a peisajelor culturale semnate de România.

Contextul administrativ

În condiţiile în care asistăm zilnic la trimiterea în judecată pentru acte de corupţie a unui şir lung de primari, şefi de Consilii Judeţene, consilieri locali, şefi de instituţii deconcentrate şi în care chiar România recunoaşte în Acordul de Parteneriat cu UE pentru finanţarea 2014-2020 că administraţia publică română este percepută "ca o modalitate uşoară de a avea acces la resurse prin influenţarea procesului decizional în detrimentul interesului public", scoaterea monumentelor istorice şi a zonelor construite protejate de sub control central, mai transparent, totuşi, decât cel local, este o crimă cu premeditare împotriva patrimoniului naţional.

Contextul juridic

Aparent cu premeditare, au fost făcute şi modificările legislative din ultimii doi ani. Iată despre ce este vorba:

1. Legea 19/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea L350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul . Principala modificare: se revine la urbanismul derogatoriu. În zonele protejate se pot aviza din nou PUZ-uri de parcela prin care se amputează, pas cu pas, valoarea urbanistică şi ambientală a zonelor. Înfloreşte, din nou, specula imobiliară în centrele istorice ale oraşelor româneşti. Este o modificare profund retrogradă care întoarce urbanismul românesc la perioada pre-aderare.

2. Ordinul de Ministru 835/2014 modifică OM 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborare sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Se abrogă art. 4 din OM 2701/2010: Documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului care se aprobă fără respectarea prezentului ordin sunt nule de drept.

Cu alte cuvinte consultarea publicului devine, în fapt, "consultativă". Prin eliminarea art. 4, întregul ordin este golit de conţinut, devine o reglementare în plus ignorată de administraţia locală. Devine mai greu pentru asociaţiile civice să cîştige procese prin invocarea nerespectării OM 2701/2010 în instanţă.