Moment istoric în Golf: Qatar restabileşte relaţii diplomatice cu Iranul

Qatar a rămas sfidător pe parcursul crizei diplomatice din această vară fără precedent cu Arabia Saudită şi alte state ale Consiliului de Cooperare al Golfului, care au adus o presiune imensă asupra monarhiei bogate în gaze şi petrol, prin blocada economică şi diplomatică totală impusă de vecinii săi.
Capitala Qatarului, Doha.
Capitala Qatarului, Doha. (Getty Images)

Qatarul a dezvăluit joi o reîncadrare geopolitică uimitoare când a anunţat restabilirea relaţiilor diplomatice cu Iranul într-o acţiune care este, fără îndoială, cel mai mare act de sfidare. Ministerul de Externe al Qatarului a anunţat, joi, că "statul Qatar şi-a exprimat dorinţa de a consolida relaţiile bilaterale cu Republica Islamică Iran în toate domeniile" şi a informat Iranul prin telefon cu privire la intenţia de reîntoarcere a ambasadorului statului Qatar în Teheran pentru prima dată după ruperea relaţiilor diplomatice în 2016.

Această mişcare este semnificativă, deoarece acuzaţia principală care a fost îndreptată împotriva Qatarului de către foştii săi aliaţi din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), în special de Arabia Saudită, a fost de apropiere prea mare de Iran şi de sponsorizare şi finanţare a terorismului. Pentru statele din Golful Sunni, expresia "finanţarea terorismului" este utilizată mai frecvent ca un eufemism care înseamnă legături cu Iranul şi miliţiile pro-guvernamentale Shia din Golf. În mod ironic, există dovezi ample care demonstrează că ambele părţi ale diviziunii actuale a golfului au finanţat cu adevărat grupuri teroriste precum Al-Qaeda şi ISIS, în special în Siria. Dar anunţul făcut de Qatar trimite un mesaj îndrăzneţ şi care, în esenţă, semnalează faptul că ţara rămâne neschimbată de presiunea saudită şi că sancţiunile economice grave, menite să supună Qatarul, pot duce la o revoltă geopolitică şi la o nouă ordine regională, de care Iranul va beneficia.

Pe 5 iunie, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egiptul au rupt legăturile cu Qatar într-o mişcare dramatică care a dus la o blocadă aproape totală a micului stat care cuprindea spaţiul aerian, terestru şi maritim. Chiar şi traiectoriile curselor aeriene comerciale au fost deviate în timpul zborului, determinând mai mulţi transportatori regionali majori să anuleze viitoarele zboruri către Aeroportul Internaţional Hamad din Doha. S-au aplicat sancţiuni economice agresive, inclusiv blocajele alimentare - cele mai multe dintre acestea fiind furnizate anterior terestru prin Arabia Saudită. În timp ce Qatarul bogat în energie are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, locuitorii săi s-au confruntat cu o vară de supermarketuri goale şi cozi lungi pentru a obţine produse de bază. Rapoartele despre modurile extreme şi creative prin care Qatar a încercat să depăşească blocada includ un proiect în curs de desfăşurare de a aduce mii de vaci de lapte în ţară cu avioanele companiei Qatar Airways.

Companiile din Qatar au fost expulzate din Arabia Saudită, precum şi persoanele fizice - de la diplomaţi (cărora li s-a dat 48 de ore să plece) la fermieri. În timp ce preţurile acţiunilor s-au diminuat imediat, iar importurile s-au micorat (cu 37,9% în iunie faţă de mai), guvernul a compensat diferenţa în creşterea costurilor prin subvenţii, ceea ce a făcut ca viaţa să poată fi suportabilă - iar Qatar pare a fi rezistent şi în vremuri de furtună. Sectorul petrolului şi gazelor ţării, care reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul naţional, este acela care ajută ţara în timpul crizei.

Analiştii au caracterizat în mod constant petrolul şi gazul din Qatar ca fiind vulnerabile, dar în mare parte "neafectate" de-a lungul crizei - acest lucru se datorează parţial faptului că exporturile către Japonia, China, India şi Coreea de Sud reprezintă aproape trei sferturi din totalul exporturilor sale, care au rămas neatinse de boicot. Emiratele Arabe Unite, deşi ferm de partea saudită, se bazează pe aprovizionarea cu 30% a nevoilor sale energetice din Qatar pentru a menţine necesarul casnic de energie, iar o conductă de gaz majoră care leagă cele două ţări a continuat să pompeze toată vara.

Datele financiare publicate de curând confirmă faptul că Statul Qatar este determinat, cel puţin pe termen scurt, să persiste prin criză evitând în acelaşi timp colapsul, unele sectoare rămânând surprinzător de puternice. Fără îndoială, liderii săi sunt conştienţi de acest lucru în timp ce restabilesc relaţiile diplomatice cu Iranul. Fostul adversar al Qatarului din Golful Persic a transportat pe parcursul verii alimente în ţara aflată sub blocadă şi a permis zborurilor din Qatar să utilizeze spaţiul aerian iranian prin acte în mare măsură simbolice, menite să-i împungă pe saudiţi. Dar câmpul masiv de gaz natural al Qatarului cu Iranul - cu South Pars Field deţinut de Teheran şi câmpul de nord deţinut de Doha - a fost principalul factor salvator care a stabilizat criza.

Aşa-numitele "13 cerinţe" prezentate de cvartetul ţărilor arabe care au sancţionat Qatar pe 23 iunie au rămas surprinzător neîndeplinite, în timp ce Qatarul anunţă în continuare dorinţa lui de a stabili legături permanente alternative în afara alianţei GCC, care a definit scurta istorie a tinerei naţiuni-stat. Dorinţa anunţată de a crea legături proaspete cu Iranul vine la doar câteva zile după ce Arabia Saudită a început oarecum bizara şi agresiva promovare a unui membru exilat al familiei regale din Qatar, om de afaceri proeminent, şeicul Abdullah Bin Ali Al-Thani, a cărui familie a fost forţată să se exileze în 1972. Saudiţi nu ar vrea nimic altceva decât să fie în poziţia de a-şi impune alegerea pentru tronul Qatar şi pentru reducerea acestuia la statutul de stat vasal.

Şi totuşi, în mod surprinzător, se pare că Statul Qatar se află din ce în ce mai mult la conducerea geopolitică, după ce a denunţat acţiunile celor mai puternice state din GCC conduse de Arabia Saudită şi susţinute de aliaţi saudiţi precum SUA şi chiar Israel. Deocamdată, se pare că micul stat Qatar, împotriva tuturor aşteptărilor, precum şi a potenţialui său de a naviga cu succes în actualul atac economic şi diplomatic complet, are repercusiuni enorme asupra întregii regiuni.

Un raport cuprinzător al cercetătorului din Orientul Mijlociu, Mouin Rabbani, întocmit în această vară nota:

"Marii câştigători, până în prezent, sunt Iranul, Siria şi aliatul Heizballah din Liban, care nu pot decât să fie încântaţi de seismele din cadrul alianţei, între Damasc şi Teheran, ceea ce ar putea însemna sfârşitul GCC. Iranul şi Hezbollah vor spera, de asemenea, că Hamas a învăţat în cele din urmă lecţia că niciun aliat al Statelor Unite nu poate fi un adevărat prieten al palestinienilor. De asemenea, Turcia a demonstrat încă o dată că în Orientul Mijlociu de astăzi are un rol de jucat în fiecare criză şi că alţii ignoră interesele Ankarei - fie în Golf, Siria sau Irak - în detrimentul lor. Pe de altă parte, există semnale tot mai mari în Riad şi Abu Dhabi că această campanie ar trebui să se extindă şi să includă Turcia - care a susţinut recent că Emiratele Arabe Unite sunt implicate în încercarea de lovitură de stat împotriva lui Erdogan din 2016.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe