Neagu Djuvara la un secol de viaţă. „Dacă aş fi fost preşedinte, primul meu obiectiv ar fi fost Basarabia”.
Acum 100 de ani, în plin război mondial, venea pe lume Neagu Djuvara. Istoric, diplomat, jurnalist şi scriitor, Neagu Djuvara, aristocrat prin excelenţă, s-a născut pe 18 august 1916 (după calendarul vechi; 31 august 1916, după calendarul nou), în Bucureşti, într-o familie de origine aromână.
Librăria Humanitas, lansarea cărţii ” O scurtă istorie ilustrată a românilor ” scrisă de Neagu Djuvara. Invitaţi de seamă au fost, Martin Harris, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii la Bucureşti şi Gerard Corr, ambasadorul Irlandei în România (Epoch Times România)
Neagu M. Djuvara s-a născut la Bucureşti, în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni de seamă.
Recent, în cadrul unui interviu, istoricul a făcut o trecere în revistă a situaţiei generale din România şi din lume, remarcând că cei 50 de ani de comunism ne-au ţinut departe de Occident. În privinţa a ceea ce va fi România peste 100 de ani (demografic vorbind), Djuvara a afirmat că România nu va mai fi românească, de vreme ce românii nu mai fac copii, suntem „10 la sută polulaţie ţigănească” şi „suntem invadaţi de turci şi chinezi”.
Cât priveşte obiectivul naţional pe care ar trebui să-l avem, diplomatul român s-a referit la Basarabia: „Dacă aş fi avut cu 20 de ani mai puţin, aş fi candidat la preşedinţia ţării şi primul meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui să fie principala ţintă a României, apoi să reuşim să ne impunem în UE”, a spus Neagu Djuvara la finalul interviului din România Liberă.
Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940), Djuvara este unanim recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi intelectuali români. Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941), fiind rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm, în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu URSS. La Stockholm, funcţionează ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Rămâne în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei.
În 1961 pleacă în Republica Niger, unde va sta 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. În 1972, obţine doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei, sub îndrumarea lui Raymond Aron iar mai târziu, obţine şi o diplomă la Institut national des langues et civilisations orientales (INALCO), Paris.
Din 1984 este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până în 1990, când se întoarce în ţara. Este membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D. Xenopol'' din Iaşi şi al Institutului de Istorie ''N. Iorga'' din Bucureşti.
În urmă cu o săptămână, Neagu Djuvara a fost decorat cu Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Cavaler de către preşedintele Klaus Iohannis, "cu prilejul aniversării unui secol de viaţă, în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea cu care şi-a servit patria, prin angajamentul personal în procesele politice, diplomatice şi culturale ce au promovat valorile, istoria şi imaginea ţării noastre în lume, precum şi pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul timpului".
