Nitrogenul imbunatateste absortia carbonului in paduri

(Photos.com)
Heloise Roc
17.07.2007

Revista Nature a publicat rezultatele cercetarii unei echipe internationale de stiinta condusa de Federico Magnani la Universitatea din Bologna. Cercetarea lor arata ca activitatea umana influenteaza nivelul de carbon din padurile nordice.

Fotosinteza are loc atunci cand copacii absorb dioxid de carbon (CO2) din atmosfera si emit oxigen inapoi in atmosfera. Copacii respira si prin urmare emit CO2 in atmosfera. Descompunerea organica a materiei in solul padurilor elibereaza de asemenea CO2. In conditii potrivite, ecosistemele padurii joaca rolul de catalizator si padurile absorb mai mult CO2 decat emit, permitandu-le sa-si joace rolul eficient evacuand prin sifonare carbonul din atmosfera. Precum oceanele, functia lor este de a absorbi o parte a excesului de dioxid de carbon din atmosfera.

Cercetatorii au observat ca nitrogenul, in care solul padurilor este in general sarac, incurajeaza fotosinteza. Poluarea excesiva, prezenta in atmosfera datorita activitatii umane, este cea care aduce nitrogenul in sol si permite plantelor sa isi creasca capacitatea de a absorbi carbonul.

“Ca urmare a nitrogenului prezent in poluarea atmosferica provocata de motoarele cu combustie interna ale masinilor, de fabrici si agricultura intensiva, intreaga planeta primeste o doza anuala de ceea ce ar putea fi numit ‘nitrogen fertilizator’,” explica profesorul Magnani. “Nitrogenul este gasit, de exemplu, in ploi, zapezi si ceata.” Absortia de CO2 este legata direct de nitrogenul inhalat de paduri.

“Intr-un secol, noi ne-am dublat emisiile de nitrogen. Si, pentru fiecare kg de nitrogen trimis in atmosfera, copacii si solul absorb 400 de kg de carbon,” sustine Magnani, care a ajutat la intocmirea raportului in legatura cu cercetarea echipei sale. El sustine ca o regiune forestiera afecta de foc, furtuni nu mai functioneaza adecvat pentru a absorbi carbonul timp de mai multi ani si doar dupa ce copacii se regenereaza poate din nou sa serveasca eficient in aceasta functie.

Studiul ridica cateva intrebari importante. Peter Hogberg de la Universitatea Suedeza de Agricultura, intreaba daca padurile ar trebui “fertilizate cu nitrogen pentru a imbunatati absortia lor de CO2 atmosferic” si daca “strategiile de reducere a emisiilor de CO2 ar trebui sa includa fertilizarea padurilor pentru a produce mai mult lemn.”

El a adaugat de asemenea ca inaintea ajungerii la unele concluzii ecologice este important sa urmarim cercetarea pentru a intelege impactul la scara mare pe care fertilizarea artificiala a padurilor ar putea sa o aiba asupra mediului nostru inconjurator.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor