Noul acord cu FMI, prezentat în Parlament

Datele noului acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Comisia Europeană (CE) vor fi prezentate, marţi, în plenul reunit al Parlamentului de premierul Victor Ponta. Scrisoarea de intenţie a fost trimisă FMI în 12 septembrie, noul acord stand-by de tip preventiv urmând a fi aprobat până la sfârşitul lunii septembrie.
Premierul Victor Ponta se adresează Camerelor reunite ale Parlamentului. (Epoch Times România)
Epoch Times România
17.09.2013

Datele noului acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Comisia Europeană (CE) vor fi prezentate, marţi, în plenul reunit al Parlamentului de premierul Victor Ponta. Scrisoarea de intenţie a fost trimisă FMI în 12 septembrie, noul acord stand-by de tip preventiv urmând a fi aprobat până la sfârşitul lunii septembrie.

“Am făcut cerere să prezentăm în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, să vorbim despre principalele elemente care ţin de acordul nou cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Să prezentăm toate datele: avantaje, dezavantaje, lucruri importante. Ştiu că, cel puţin la fonduri europene, în special la Transporturi, dar şi la toate celelalte, din momentul în care avem acordul cu Comisia Europeană şi cu FMI, din nou, vom primi ‘top-up’-ul acela de 10%, care înseamnă sute de milioane de euro”, preciza premierul Victor Ponta săptămâna trecută.

Şeful Executivului nu a dat amănunte despre prevederile noului acord, considerat confidenţial până la momentul întrunirii board-ului FMI, dar a asigurat că parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie.

Varianta scrisorii de intenţie către FMI, datată 29 iulie, arată că Executivul va analiza cum ar putea fi “majorată colectarea veniturilor şi cum ar putea fi redusă impozitarea muncii, prin lărgirea bazei sistemului de contribuţii sociale”.
Potrivit scrisorii de intenţie, până la mijlocul lunii octombrie 2013 va fi pregătit un pachet de reformă pentru contribuţiile de sănătate, care să vizeze finanţarea sistemului public de sănătate pe baza unei combinaţii de taxă obligatorie, în concordanţă cu pachetul de bază, şi o contribuţie voluntară ce va fi plătită de cei ce doresc să beneficieze de o asigurare suplimentară.
De asemenea, persoanele care obţin venituri din chirii vor plăti contribuţii de asigurări de sănătate, în limita a cinci salarii brute, respectiv cel mult 611 lei pe lună. Pentru acest an, salariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.223 de lei, iar prin aplicarea cotei de 5,5%, reprezentând contribuţiile de sănătate, rezultă o sumă maximă de 611 lei pe lună la nivelul a cinci salarii.

Această masură are în vedere “lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială”, se arată în document.

Potrivit scrisorii de intenţie, pentru a creşte ponderea cheltuielilor pe serviciile primare şi în ambulatoriu în totalul cheltuielilor din sectorul sanitar, Guvernul doreşte revizuirea până la finele lunii decembrie 2013 a listei de servicii ce pot fi contractate cu furnizorii de asistenţă medicală primară ca parte a acordului cadru pe anul 2014. Până la sfârşitul lunii decembrie 2013 va fi făcută o listă revizuită de medicamente compensate ce va fi aprobată prin ordonanţă de guvern, având la bază metodologia furnizată de nou înfiinţata unitate ce efectuează evaluări ale tehnologiilor în sănătate.

Pentru a evita acumularea pe viitor de arierate în sectorul spitalelor, anumite resurse financiare vor fi transferate de la spitalele cu competenţe limitate către cele din reţeaua spitalelor judeţene de urgenţă. Acest obiectiv va fi realizat prin ajustarea tarifelor pe caz ponderat, asigurându-se, în acelaşi timp, că nu apar arierate la spitalele la care a scăzut finanţarea. În luna iunie 2013, Executivul a amendat contractele managerilor de spitale, astfel încât aceştia să fie automat înlocuiţi în cazul în care spitalul înregistrează arierate trei luni consecutive.

Scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile de la Bucureşti cu experţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale arată că sectorul bancar este în continuare vulnerabil la şocurile externe şi că are o problemă cu împrumuturile neperformante care au crescut anul acesta la 20,3%.

BNR s-a angajat faţă de FMI că va continua să supravegheze intens sistemul bancar şi va lua măsuri pentru a se asigura că băncile menţin suficient capital şi lichidităţi, având în vedere contextul economic incert ce ar crea şi alte probleme legate de calitatea activelor, profitabilitate, şi retragerea finanţării băncilor-mamă pentru majoritatea băncilor. De asemenea, aranjamentele legislative şi instituţionale ale ASF vor fi amendate până la finele lunii septembrie, pentru a fi armonizate cu practicile internaţionale, conducerea instituţiei fiind obligată să evite conflictele de interese, prin legături cu membrii Parlamentului şi cu partidele politice.

ASF mai este obligată, prin acordul cu FMI, să comunice public transparent toate onorariile şi comisioanele percepute de la entităţile supravegheate.

Experţii FMI au îmbunătăţit prognoza de creştere economică pe acest an de la 1,6 la 1,9 la sută pe baza creşterii exporturilor şi a unei recolte agricole foarte bune. Iar în 2014, după ani buni de scădere, se aşteaptă şi creşterea consumului, ceea ce se va vedea şi într-o performanţă mai bună a economiei.

Cea mai dificilă problemă semnalată de FMI o reprezintă companiile de stat ineficiente şi prost conduse, care ar fi trebuit să fie preluate de manageri selectaţi din sectorul privat. Programul a fost realizat parţial de guvern şi tot pe criterii politice.

Noul program de tip preventiv va fi în valoare de patru miliarde de euro, pentru o perioadă de 24 luni, anunţa şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter, la finalul misiunii de evaluare, din una iulie.
Banii vor fi folosiţi doar în caz de urgenţă, dar România va plăti dobândă pentru sumă. În cazul celor două miliarde de la FMI, România va plăti un comision de neutilizare de 0,15 la sută pe an, adică 6 milioane de euro în doi ani. Pentru banii de la Uniunea Europeană nu plătim dobândă, pentru că nu sunt rezervaţi într-un cont, ci Bruxellesul se va împrumuta pentru România oferind garanţia Uniunii Europene în caz că guvernul de la Bucureşti îi solicită.
România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor