Noul proiect de declaraţie al Conferinţei ONU pentru Climă nu face nicio referire la petrol sau gaze naturale

Conferinţa ONU privind Climă (COP31) din Turcia se apropie duminică de final, după ce negocierile au continuat până târziu în noapte, cu un nou proiect de declaraţie care recunoaşte că încălzirea globală urmează să depăşească pragul critic de 1,5 grade Celsius.
Cu toate acestea, documentul de 10 pagini nu menţionează în mod explicit cărbunele, petrolul sau gazul, principalii factori ai încălzirii globale, relatează dpa.
În schimb, acesta face referire la un acord încheiat la summitul privind clima din 2023 de la Dubai, unde ţările s-au angajat să renunţe treptat la combustibilii fosili.
Noul proiect a fost publicat duminică dimineaţa, la aproximativ 32 de ore după ce conferinţa trebuia să se încheie iniţial vineri.
Delegaţiilor din aproape 200 de ţări li s-a acordat timp pentru a analiza textul înaintea unei sesiuni plenare programate pentru ora 9:00 (06:00 GMT).
Preşedintele COP31, Murat Kurum, a făcut apel la un compromis după două săptămâni de negocieri dificile la Antalya, afirmând că divergenţele dintre ţări se reduc.
Greenpeace condamnă proiectul
Martin Kaiser, directorul executiv al Greenpeace Germania, a criticat aspru proiectul, afirmând că este inacceptabil faptul că petrolul, cărbunele şi gazul nu sunt încă menţionate în mod explicit.
El a avertizat că stocarea subterană la scară largă a dioxidului de carbon ar permite marilor companii petroliere şi de gaze să-şi continue modelele de afaceri până în secolul următor.
Kaiser a făcut apel la ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, la Uniunea Europeană şi la ţările vulnerabile la schimbările climatice să respingă formularea propusă.
Obiectivul de 1,5 grade va fi depăşit
Proiectul recunoaşte în mod explicit că ţările nu vor reuşi să îndeplinească obiectivul stabilit în Acordul de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale.
Cu toate acestea, se solicită ca orice depăşire să fie cât mai mică şi de cât mai scurtă durată posibil.
Menţinerea sub acest prag este considerată esenţială pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Creşterea temperaturilor provoacă deja valuri de căldură, secete, furtuni şi incendii de pădure mai frecvente şi mai intense.
Potrivit unui raport al ONU, depăşirea limitei de 1,5 grade este acum inevitabilă, chiar şi cele mai optimiste scenarii prevăzând o încălzire de 1,7 până la 1,8 grade până la jumătatea secolului.
Menţinerea încălzirii la aceste niveluri ar necesita reduceri fără precedent ale emisiilor de gaze cu efect de seră, de 18% până în 2030 şi de 45% până în 2035.
Electrificarea şi finanţarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice
Proiectul abordează, de asemenea, propunerea Turciei de a accelera electrificarea, care prevede creşterea ponderii energiei electrice în consumul final global de energie de la aproximativ 23% la 35% până în 2035.
Scopul este de a înlocui combustibilii fosili cu energia electrică în sectoare precum transporturile, încălzirea şi industria.
Cu toate acestea, proiectul se referă doar la eforturile de extindere a utilizării energiei curate, care, potrivit experţilor, ar putea include şi energia nucleară.
În ceea ce priveşte finanţarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, documentul reafirmă angajamentul asumat la summitul de anul trecut din Brazilia de a tripla finanţarea din partea ţărilor bogate pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice până în 2035.
Cu toate acestea, documentul nu stabileşte nici obiective intermediare, nici o sumă finală de finanţare. În schimb, ţările urmează să discute o strategie de punere în aplicare şi să elaboreze o foaie de parcurs înaintea conferinţei de anul viitor din Etiopia.
Ştiinţa climei şi negocierile finale
Proiectul invită, de asemenea, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) să îşi publice următoarele rapoarte ştiinţifice la timp pentru o evaluare globală a acţiunilor climatice în 2028.
Unele ţări, printre care Arabia Saudită şi India, au încercat să amâne publicarea rapoartelor, menite să ofere cele mai recente dovezi ştiinţifice pentru evaluarea progreselor globale în materie de acţiuni climatice.
Prelungirile conferinţelor privind clima au fost mai degrabă o regulă decât o excepţie, de mai bine de 20 de ani. Cu toate acestea, nivelul de incertitudine şi diviziunile profunde, chiar şi după prima zi de prelungiri, au fost neobişnuite.
Numeroşi miniştri şi unele delegaţii întregi părăsiseră deja Antalya sâmbătă, în timp ce negocierile continuau dincolo de data prevăzută pentru încheierea summitului.
Pentru ca această conferinţă să poată lua decizii oficiale, cel puţin două treimi dintre ţările participante trebuie să fie reprezentate.