Planul pentru formarea unei armate kosovare merge înainte. SUA şi NATO avertizează împotriva acestei mişcări
Preşedintele kosovar Hashim Thaci susţine că nu există nicio cale de întoarcere de la planul său de a transforma slab înarmata forţă de securitate a ţării balcanice într-o armată naţională, respingând temerile manifestate de NATO şi SUA.
Preşedintele kosovar Hashim Thaci. (Getty Images)
Forţa de securitate a Kosovo “va fi transformată într-o armată”, a declarat miercuri Thaci, părând să ignore avertizările venite din partea ambasadei americane şi din partea alianţei militare vestice împotriva efectuării unei astfel de schimbări fără modificarea Constituţiei.
Acestui plan i se opune cu tărie Belgradul şi sârbii etnici din partea nordică a Kosovo, o fostă provincia a Serbiei care s-a separat în timpul războiului din perioada 1998-1999 şi şi-a declarat independenţa în 2008.
Frustrat de rezistenţa etnicilor sârbi din Parlamentul kosovar în ceea ce priveşte proiectul de modificare a Constituţiei pentru a se permite transformarea Forţei de Securitate din Kosovo (FSK) în armată, Thaci a prezentat un proiect de lege în 7 martie, susţinând că acesta va permite efectuarea schimbării fără modificarea Constituţiei.
Thaci a declarat că este vorba de un “pas normal al unui stat suveran şi independent”.
Dar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că în discuţiile cu Thaci şi premierul kosovar Isa Mustafa “a transmis temerile serioase ale aliaţilor NATO” cu privire la planurile de a transforma FSK “într-o forţă armată, fără modificarea Constituţiei”.
“Măsuri unilaterale”
“Am menţionat clar că măsurile unilaterale, precum acestea, nu sunt de recomandate şi am cerut autorităţilor din Kosovo să menţină un contact strâns cu Belgradul”, a precizat Stoltenberg într-o declaraţie publicată miercuri.
El a avertizat că, în cazul în care Kosovo îşi finalizează planul, “NATO va trebui să îşi reevalueze nivelul său de angajament” în mai multe domenii.
NATO consiliază, pregăteşte şi a ajutat la construirea forţei de securitate kosovare.
SUA a declarat, la rândul său, că este îngrijorată şi a avertizat: “Adoptarea actualului proiect de lege ne va forţa să reevaluăm cooperarea noastră bilaterală şi asistenţa îndelungată pentru forţele de securitate ale Kosovo”.
“Susţinem transformarea treptată şi transparentă a Forţei de Securitate din Kosovo într-o forţă [militară] multietnică în conformitate cu standardele NATO”, a susţinut ambasada SUA din Kosovo într-o declaraţie. “Totuşi, această transformare ar trebui să aibă loc conform Constituţiei kosovare şi printr-un proces politic cuprinzător şi reprezentativ care reflectă democraţia multietnică a Kosovo”.
“Nicio o cale de întoarcere”
Thaci a declarat mass mediei că schimbarea propusă “nu este un pas unilateral şi, dacă cineva consideră că acest pas ar trebui coordonat cu Serbia, atunci acel lucru nu va avea loc. Belgradul nu decide pentru Kosovo, Kosovo are propriile sale instituţii, este o ţară suverană şi independentă”.
El a adăugat că ţara sa a aşteptat timp de 3 ani ca parlamentarii etnici sârbi să voteze pentru modificarea Constituţiei şi i-a acuzat că acţionează încet.
“Prin urmare, nu există nicio cale de întoarcere. FSK va fi transformată într-o armată a Kosovo”, a susţinut Thaci.
Votarea proiectului de lege urmează să aibă loc în zilele următoare. Deputaţii etnici sârbi, care sunt doar 11 în Camera cu 120 de membri, dar al căror vot este necesar pentru a modifica Constituţia, au declarat că vor boicota sesiunea.
Fiind afectate de războiul din 1998-1999 şi după declaraţia de independenţă a Kosovo, relaţiile dintre Priştina şi Belgrad au fost în special tensionate şi s-ar putea înrăutăţi şi mai mult în cazul în care Kosovo va pune în aplicare planul său.
Independenţa Kosovo a fost recunoscută de 114 ţări, dar nu şi de Belgrad sau Rusia, care susţine Serbia în privinţa multor probleme geopolitice.
“Serbia nu va fi niciodată de acord cu înfiinţarea armatei kosovare”, a declarat premierul sârb Aleksandar Vucic la un protest desfăşurat în 7 martie. Vucic este candidat în alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în 2 aprilie.
Forţa de securitate kosovară, care a fost creată în 2009, este alcătuită din aproximativ 4.000 de soldaţi uşor înarmaţi şi 2.500 de rezervişti.
Conform proiectului lui Thaci, numărul soldaţilor se va mări la 5.000, cel al rezerviştilor la 3.000 şi vor fi păstrate forţele militare internaţionale desfăşurate în Kosovo pentru a asigura protecţia micuţului stat.
Aproximativ 4.500 de soldaţi din 31 de ţări au fost desfăşuraţi în Kosovo începând cu iunie 1999, după o campanie aeriană a NATO de 78 de zile, pentru a opri campania sârbă de suprimare a separatiştilor etnici albanezi.
Serbia are o armată ce numără aproximativ 50.000 de soldaţi, fără a include rezerve.
