Povesti din China antica: Cei Opt Nemuritori (I)

Cei Opt Nemuritori
Cei Opt Nemuritori (Epoch Times)

Descrisi in textele antice chinezesti referitoare la panteonul taoist, cei opt sfinti nemuritori (ba Xian), au fost cindva figuri istorice reale. Devenind sfinti, ei s-au eliberat de sentimentele, pasiunile, bucuriile si necazurile pamintesti. Ei au primit viata vesnica si traiesc conform legilor celeste.

Miturile chineze sunt pline de povesti uimitoare si fantastice despre unii oameni care au dobindit nemurirea prin intermediul cultivarii in baza unor practici taoiste. Puteai deveni nemuritor in moduri diferite. Conform unor credinte, taoistul urcind in cer, preia si corpul sau. In acest caz au loc transformari misterioase, corpul se umple de o substanta de energie celesta si obtine nemurire pentru totdeauna. In alte cazuri, schimbarile au loc in urma consumului de catre om a elixirului nemuririi, care de cele mai multe ori este preparat intr-un palat ceresc, sau a consumului unei pastile a nemuririi. Poti deveni nemuritor si daca gusti din piersicile de pe pomul Nemuririi din gradina Zeitei Sivanmu, care da roada o data la fiecare trei mii de ani. O alta modalitate de obtinere a imortalitatii consta in citirea de pe hirtie a unei formule magice.

Astfel, au existat numeroase modalitati de a obtine viata vesnica. Taoistul, care a obtinut nemurire, duce o existenta care nu se supune legilor pamantesti. El poate trai in pesteri frumoase in munti sacri sau pe insule binecuvantate din largul marii. El poate trai chiar in ceruri, daca ii permite Imparatul de Jad. In orice caz, acesta nu mai este o fiinta umana, ci un sfant care poseda capacitati supranaturale pentru un om obisnuit. Aspectul fizic al acestora pe parcursul mileniilor ramine asemanator celuia din viata de pe pamint.

Nemuritorii puteau lua forma corpului uman si interactiona cu oamenii; desi apareau pe pamant in robe umane, dupa infatisare puteai imediat sa-i distingi de oameni obisnuiti. Ei puteau zbura in nori sau calatori impreuna cu ceata sau chiar cu fulgerele. Ei controlau animalele ceresti si aveau capacitatea de a se reincarna, de multe ori posedau diferite obiecte inzestrate cu puteri magice. Sfintii deseori intrau in conflict unul cu altul, organizau lupte banale, unii dintre ei erai rai si cruzi, altii - buni si milostivi. Uneori, ei se casatoreau cu oameni simpli si doar din acest motiv traiau pe pamant, insa acest fapt nu era apreciat in ceruri.

In China, in provincia Shandong, pe coasta Marii Galbene, exista un oras mic, care a fost fondat in secolul 11 d.Hr. El este renumit pentru faptul ca in acest loc frumos, conform legendei, locuiesc fiinte nemuritoare. Despre acest lucru ne vorbesc vechile cronici ale „Analelor Muntilor si Marilor”. Pe muntele unde locuiesc nemuritorii, exista hrana in abundenta, nu este nici prea cald si nici frig, in livezi cresc fructe care pot vindeca orice boala sau chiar invia pe cei raposati. Qin Shi Huang, primul imparat al dinastiei Qin, care a creat imperiul chinez, a venit aici cu peste 2000 de ani in urma, fiind in cautarea elixirului nemuririi si a trimis chiar expeditii in cautarea insulei magice a nemuritorilor. Se presupune ca, in loc de insula nemuritorilor, expeditia a descoperit insulele japoneze si ulterior a fondat statul japonez.

Miturile despre cei Opt Nemuritori sunt cele mai raspindite in China. Acele fiinte nemuritoare, respectate si iubite de catre popor, cindva au fost figuri istorice celebre si apoi devenind sfinti, s-au retras in munti inalti, departe de bucuriile si necazurile pamantesti.

Zhong Li Quan - ocupa locul de frunte printre cei Opt Nemuritori. El a trait in timpul dinastiei Zhou (1122 i.Hr.-249 d.Hr.). In viata sa a fost comandant, si, de aceea, este considerat protectorul spiritual al soldatilor. Acesta este reprezentat, deseori, ca un barbat supraponderal, cu burta dezgolita. Uneori, tine intr-o mana o piersica si in celalalta - un evantai, cu care poate reinvia pe cei trecuti in nefiinta, pentru ca poseda secretul prepararii elixirului vietii si a pulberii reincarnarii.

Conform altei versiuni, numele sau este Han Jung-Lee si ca s-a nascut pe timpul dinastiei Han (206 i.Hr. - 220 d.Hr.), care corespunde perioadei tarzii a dinastiei Zhou. Cel de-al doilea nume al sau este Yun Fang - „Casa din ceruri”. Zhong Li s-a nascut langa Xianyang, in provincia Shensi, in secolul al doilea d.Hr. Prima mentiune despre el se gaseste in „Lista de inscriptii caligrafice din perioada Xuan-ho”. Conform acestei carti, el este de statura inalta, are barba creata, par stufos la timple, capul descoperit cu doua smocuri de par, corp tatuat si picioare goale. Asa arata chipul lui prezentat in imagini.

Zhong Li Quan - este unul dintre fondatorii artei alchimice a nemuririi. Este, de asemenea, unul dintre fondatorii scolii taoiste Tsyuanchzhen (Scoala adevarului perfect). In taoism este numit, de asemenea, Chzhenyan Jushi - primul maestru al Yang si maestru al Salii celeste. A fost un discipol al unui alt nemuritor - Lee Ta Guay. Pe timpul dinastiei mongole Yuan, in secolele 13-14 d.Hr., Zhong Li a fost canonizat, ceea ce are legatura directa cu manifestarea respectului profund fata de un nemuritor in calitate de unul dintre patriarhii taoismului.

Legenda spune ca, atunci cand Zhong Li s-a nascut, intreaga camera s-a luminat de o stralucire neobisnuita, fapt pentru care acestui copilul i-a fost prezis un viitor extraordinar. Aspectul exterior al nou-nascutului era, de asemenea, destul de neobisnuit: cap mare, frunte larga, urechi mari, obrajii plini si buze aprinse, sprancene lungi si nas rosu. Mainile ii erau lungi, ca la un copil de trei ani, sapte zile copilul nu a mancat nimic si nici nu a plans.

Cand Zhong Li a crescut, a devenit comandant si a cistigat favorurile imparatului. In perioada in care tribul tibetan Tufan, care traia in nord-vest, a invadat regiunea de frontiera, cinci mii de trupe sub comanda lui Zhong Li Quan au fost aruncate in fata inamicului. In timpul bataliei decisive, cand succesul era evident, deaspura campului de lupta zbura sufletul unui alt nemuritor - Lee Te Guay. Lee Te Guay s-a gandit: „Acesta este Chung Li Quan, care trebuie sa devina sfant pentru a se inalta asupra lumii. Dar el nu a atins Tao si este prea iubitor de lauda si glorie. Daca si acum obtine victorie, gratitudinile imperiale si mai mult ii vor stimula trufia. Se va adinci prea mult in onoruri si glorie si aceste lucruri ii vor bloca calea spre Tao. Lasa-l sa fie invins si aceasta il va forta sa paraseasca agitatia din lumea paminteasca si sa porneasca pe calea Adevarului”.

Lee Te Guay s-a transformat imediat intr-un om batrin, a venit la comandantul tribului tufan si i-a dezvaluit modul in care a fost posibil sa zdobeasca armata chineza. Luptatorii tufani i-au invins pe chinezi, iar Zhong Li Quan a evadat de pe campul de lupta si si-a salvat viata. Insa de rusine nu s-a mai putut intoarce la imparat si, in disperare profunda, s-a intors in satul natal, unde a inceput sa studieze filosofia si s-a casatorit cu o femeie frumoasa.

Odata, Zhong Li Quan, a observat o femeie in rochie de doliu, care statea langa o movila de mormint si cu evantai imprastia solul. La intrebarea, ce inseamna acest lucru, femeia i-a explicat ca sotul ei inainte de moarte a rugat-o sa nu sa se casatoreasca cit timp movila de pamint de pe mormint nu se va usca. Acum, gasind un nou sot, ea ar dori sa usuce cit mai repede pamantul de pe mormantul sotului decedat. Zhong Li Quan, a luat evantaiul ei si printr-o vraja a uscat movila. Vaduva a plecat cu recunostinta, lasandu-i evantaiul. Acasa, el i-a povestit sotiei sale despre cele intimplate care a parut indignata de comportamentul vaduvei. Spusele sotiei l-au facut pe Zhong Li Quan sa doreasca sa-i verifice sentimentele. Soptind vraja corespunzatoare, el s-a prefacut a fi mort.

In fata sotiei lui imediat a aparut un barbat chipes si cateva zile mai tarziu ea a fost de acord sa se casatoreasca cu el. Mirele a spus ca pentru casatorie are nevoie de o potiune facuta din creierul raposatului ei sot. Vaduva a fost de acord sa-i satisfaca cererea mirelui si a deschis sicriul. A fost ingrozita cand a descoperit ca fostul ei sot a inviat, iar noul mire a disparut. Nefiind in stare sa suporte o astfel de rusine, femeia s-a sinucis. Dupa toate acestea, Zhong Li Quan si-a ars pina la temelie casa si a plecat, luand cu el doar evantaiul si cartea sfanta „Daotszin”.

Fiind in disperare totala, Zhong Li a intalnit un calugar, caruia i-a cerut sfatul referitor la ce sa faca in continuare. (Acesta, desigur, era Lee Te Guay). Calugarul l-a invitat la el si mult timp au mers impreuna pana cand au ajuns la casa Mentorului Chinei de Rasarit. Staretul (care s-a dovedit a fi acelasi calugar), l-a primit pe Zhong Li foarte calduros si acesta din urma i-a cerut batranului sa-l primeasca in calitate de discipol si sa-i desopere misterele vietii. Din acea zi, pe muntele inalt al Celor Trei Virfuri, Zhong Li a inceput sa duca o cu totul alta viata.

In acea perioada, in regiune bintuia foamea si din aceasta cauza mureau mii de oameni. Zhong Li Quan, pentru prima data a inceput sa puna in practica cunostintele dobandite. Cu ajutorul alchimiei, el transforma cupru si staniu in argint si aur si le dadea oamenilor, astfel incat acestia sa-si poata cumpara hrana. In asa fel el a salvat multi oameni.

Odata el statea asezat intr-o pestera si reflecta adanc. Deodata, zidul de caramida s-a spart doua jumatati si din crapatura a aparut o cutioara de jad in care erau instructiunile pentru obtinerea nemuririi. El a indeplinit tot ce era scris. Ceva mai tarziu, camera s-a umplut de nori multicolori, s-a auzit o muzica frumoasa si o barza celesta i-a propus lui Zhong Li Quan sa mearga cu ea in tara nemuririi. Din acel moment, el a devenit nemuritor si evantaiul sau s-a inzestrat cu capacitatea magica de a readuce la viata pe cei decedati.