Prelungirea poziţiei şezând creşte riscul ca persoanele vârstnice să nu se mai descurce singure (studiu)
(photos.com)
Statul prea mult timp în poziţia şezând creşte riscul ca persoanele de peste 60 de ani să nu se mai descurce singure, arată un studiu publicat miercuri în Statele Unite în revista Physical Activity and Health şi preluat de AFP.
Americanii din această categorie de vârstă sunt sedentari două treimi din timp, adică nouă ore pe zi, potrivit cercetării desfăşurate pe mai mult de 2.200 de persoane. La fiecare oră petrecută de un adult de peste 60 de ani în poziţia şezând, creşte cu 50% riscul de a nu mai putea realiza activităţi zilnice precum îmbrăcatul, mersul şi aranjatul, spune dr. Dorothy Dunlop, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Northwestern din Chicago (Illinois, nord), principalul autor al studiului.
Problemele de sănătate legate de lipsa de mişcare cresc în Statele Unite, adaugă ea, bazându-se pe studii care arată că prelungirea poziţiei şezând creşte riscul de insuficienţă cardiacă, diabet de vârstă adultă (tip 2), mortalitate ca urmare a unui cancer, boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral.
Unul din aceste studii stabileşte faptul că, dacă vârstnicii ar petrece mai puţin de trei ore pe zi în poziţia şezând, ar avea în medie cu doi ani în plus ca speranţă de viaţă.
Participanţii la experiment au purtat captatori timp de o săptămână în cursul studiului care a durat trei ani. Accelerometrul a măsurat timpul petrecut în poziţia şezând şi în mers.
Mişcarea, chiar mersul pe jos în pas vioi, pot reduce cu aproape jumătate riscurile cardiovasculare şi dezvoltarea bolii Alzheimer, arată alte studii. Activitatea fizică frânează şi îmbătrânirea naturală a creierului la persoanele în vârstă, potrivit lui Kirk Erickson, profesor de psihologie la Universitatea din Pittsburgh. Odată cu înaintarea în vârstă, creierul se micşorează, iar activitatea fizică permite îmbunătăţirea funcţionării cerebrale generale şi creşterea volumului hipocampului cu 2%. Acest lucru inversează îmbătrânirea cerebrală de la unu la doi ani, a explicat el la conferinţa anuală a Asociaţiei americane pentru progresul ştiinţei, desfăşurată la Chicago, menţionând un studiu pe care l-a realizat pe 120 de persoane de peste 65 de ani.
