Prim-ministrul Muntenegrului avertizează Rusia să îşi „ia mâinile” de pe invitaţia NATO

Premierul muntenegrean Dusko Markovic s-a adresat Rusiei şi aliaţilor acesteia din Muntenegru cerându-le să înceteze destabilizarea ţării şi ca parte a opoziţiei acestora cu privire la invitaţia NATO de a deveni al 29-lea membru al Alianţei de Nord.
Prim-ministrul Muntenegrului, Dusko Markovic, la Bruxelles.
Prim-ministrul Muntenegrului, Dusko Markovic, la Bruxelles. (GettyImages)

Pe 14 februarie, premierul muntenegrean cerut celor care ameninţă cu tulburări "în Muntenegru sau în afara lui, ar trebui să îşi ia mâinile de pe Muntenegru".

Observaţiile acestuia au survenit ca urmare a apelurilor unor partide proruse care au reclamat o cerere făcută de procurorul special pentru Parlament al Muntenegrului de a ridica imunitatea a doi lideri majori din opoziţie.

Liderii opoziţiei pro-Kremlin ai Frontul Democratic, Andrija Mandic şi Milan Knežević, ar fi fost implicaţi într-un complot prorus în octombrie 2016, care ar fi încercat să asasineze premierul şi să preia puterea pentru a preveni intrarea Muntenegrului în NATO.

Procurorul Milivoje Katnic doreşte ridicarea imunităţii acestora pentru a putea fi arestaţi şi judecaţi pentru conspiraţie criminală şi instigare “la fapte împotriva ordinii constituţionale şi a securităţii Muntenegrului”.

Urmează ca Parlamentul să voteze asupra imunităţii acestora pe 15 februarie. Partidele din opoziţia prorusă au cerut demonstraţii în faţa Adunării Naţionale din Podgorica în timpul votului de pe 15 februarie.

Mandic şi Knežević au respins acuzaţiile cu privire la complot ca fiind “ficţiune”. Mandic a făcut recent mai multe vizite la Moscova, unde a primit sprijinul din partea Kremlinului pentru poziţia sa anti-NATO.

Mandic a ameninţat cu un război civil în Muntenegru dacă guvernul va accepta să intre în Alianţă.

Cu toate acestea guvernul lui Markovic rămâne dedicat strângerii legăturilor cu Vestul.

În octombrie, Muntenegru a arestat 20 de persoane – inclusiv doi cetăţeni ruşi – în legătură cu o presupusă lovitură de stat.

Majoritatea celorlalţi arestaţi din octombrie sunt cetăţeni sârbi pro-ruşi.

Kremlinul a negat implicarea, dar aa sprijinit în mod activ grupuri locale care se opun ca intrării Muntenegrului în NATO.

NATO aşteaptă acceptul, inclusiv din partea Statelor Unite

Două zeci şi patru din cei 28 de membri NATO au aprobat apartenenţa muntenegreană, care a fost aprobată de liderii NATO la un summit în Varşovia în iulie 2016.

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg, susţinea pe 14 februarie, cu o zi înainte de întâlnirea de două zile a miniştrilor Apărării NATO la Bruxelles, că nu poate spune exact când ceilalţi 4 membri NATO vor ratifica protocolul de aderare pentru Muntenegru, dar a adăugat că “suntem pe calea cea bună în a primi aplicaţia Muntenegrului cât de curând”.

SUA este una dintre cele patru ţări care încă trebuie să aprobe oficial invitaţia NATO pentru Podgorica. Stoltenberg afirma pe 14 februarie că “nu a existat niciun semn că administraţia SUA nu ar susţine această ratificare”.

“Are sprijinul puternic din partea ambelor partide majoritare în Senat iar Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului a sprijinit acest lucru, deci cred că este pe calea cea bună şi în Statele Unite”, susţinea Stoltenberg.

Cu toate acestea, descrierea preşedintelui SUA Donald Trump despre NATO ca fiind o organizaţie “învechită” şi tendinţa sa de a îmbunătăţii relaţiile cu preşedintele rus Vladimir Putin, i-a făcut pe mulţi în Muntenegru să se îngrijoreze că Trump ar putea încerca să împiedice invitaţia de apartenenţa NATO a Muntenegrului.

Corupţia din Muntenegru este o problemă majoră de stabilitate, ţara fiind controlată de bande criminale.