Proiectul mall-ului gigant din gradina Palatului Ştirbei Vodă, în atenţia DNA

Puternic criticat de societatea civilă, proiectul construirii unui uriaş complex multifuncţional în plin centrul Capitalei, în curtea unei clădiri monument istoric, a intrat în atenţia procurorilor DNA.
Loredana Diacu
08.12.2015

alte articole

Loredana Diacu
08.12.2015

Proiectul construirii unui uriaş complex multifuncţional în spatele Palatului Ştirbei, de pe Calea Victoriei, a intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, informează stirileprotv.ro

Procurorii au deschis o anchetă vizând legalitatea declasării şi demolării unor anexe ale palatului, dar şi modul în care au fost emise avizele de construire de până acum. Sunt vizaţi mai mulţi funcţionari din cadrul Ministerului Culturii şi ai Primăriei Sectorului 1.

Potrivit lui Nicuşor Dan, preşedinte al Salvaţi Bucureştiul, ancheta DNA pentru demolarea anexelor Palatului Ştirbei a pornit de la o sesizare a ONG-ului pe care îl conduce, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1.

"Procuroarele Raluca Gheorghe - Anghel şi Mihaela Ramona Beldie ajutate de ofiţerul judiciar Constantin Enache au făcut o muncă extraordinară şi au întocmit o ordonanţă de declinare către DNA foarte consistentă (35 de pagini). La Palatul Ştirbei am ratat oportunitatea de a crea în mijlocul Bucureştiului curtea domnească de la 1850, cu un potenţial turistic uriaş. Am demolat ca să-şi facă Ovidiu Popescu mall", scrie Nicuşor Dan pe contul său de Facebook.

Proiectul mall-ului din gradina palatului Ştirbei

Construit în anul 1835 de arhitectul Michel Sanjouand, pentru Barbu Dimitrie Ştirbei, palatul, o bijuterie arhitectonică, a fost naţionalizat în 1948. Din 1954, ansamblul Palatului Ştirbei a funcţionat ca sediu al Muzeului de Artă Populară pentru ca, din 1980, imobilul să intre în administraţia Muzeului de Artă al RSR, în cadrul său funcţionând, din 1982, Muzeul Ceramicii şi Sticlei.

După '90, palatul a fost retrocedat, iar în 2004 a intrat în proprietatea lui Ovidiu Popescu, principal acţionar al Petrolimportexport, prin cumpărarea de la moştenitorii legali. Între timp, Ovidiu Popescu a decedat, palatul fiind moştenit de fiul acestuia.

În 2007, anexele palatului au fost trecute la acelaşi număr poştal - clasica metodă care se poartă în Bucureşti pentru a face o clădire să dispară pentru a o demola, potrivit Roxanei Wring preşedintele Pro-Do-Mo, ONG aflat în prima linie în lupta pentru salvarea Palatului. Ca urmare a acestui demers, anexele clădirii - o mare casă de oaspeţi, han, cu o cramă la parter de unde s-au furat efectiv sticlele de vinuri - cu anexa servitorilor, care era un monument istoric, cu un grajd semicircular unic în arhitectura Bucureştiului, toate au fost demolate în doar două zile în anul 2008.

Potrivit publicaţiei "Bună Dimineaţa, Bucureşti", directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti a explicat la vremea respectivă pentru presă că "beneficiarul a venit cu studii istorice prin care a demonstrat (?!) că imobilele nu sunt valoroase" ci erau "nişte betoane turnate otova."

În 2009 a apărut şi proiectul mall-ului, un proiect gigant, care practic îngroapă Palatul. Ministrul Culturii de la vremea respectivă, Theodor Paleologu a refuzat să-şi dea avizul pentru Planul de Urbanism Zonal (PUZ) şi la fel a procedat şi cel ce i-a urmat, Kelemen Hunor.

În 2013, secretarul de stat Radu Boroianu şi Ministrul Culturii Daniel Barbu au dat undă verde acestui proiect, în beneficiul lui Alexandru Popescu, fiul lui Ovidiu Popescu, care a decedat între timp, nu înainte de a da în judecată Ministerul Culturii care îi refuzase avizul.

În aprilie 2015, arhitectul şef al Capitalei a emis un aviz preliminar proiectului care, pe lângă zona de centru comercial, mai include spaţii de birouri şi locuinţe, în spatele clădirii monumentului istoric, pe terenul fostelor grădini. Totul pe o suprafaţă de 32.500 de mp. Arhitectul clădirii este Vlad Arsene, acelaşi arhitect care a proiectat şi Cathedral Plaza, clădire a cărei construcţie a fost considerată ilegală de instanţe.

La finele lui septembrie a.c., agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a emis şi ea într-o şedinţă a cărei ordine de zi nu a fost cunoscută public, o decizie de mediu pentru proiectul imobiliar din spatele Palatului Ştirbei.

Pentru ca proiectul complexului funcţional să se transforme în realitate, acesta mai trebuie avizat de Consiliul Local al municipiului Bucureşti, la propunerea Direcţiei de Urbanism.

În urma intrării proiectului în vizorul procurorilor anticorupţie, arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Patraşcu, a declarat că nu va lua nicio decizie până ce ancheta DNA nu va fi finalizată iar noul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, susţine că proiectul va reveni la Comisia Monumentelor Istorice pentru alte faze ale avizării.

Mai reamintim în context că proiectul complexului din grădina Palatului Ştirbei a întâmpinat o puternică opoziţie din partea societăţii civile, fiind considerat nu doar inoportun ci şi flagrant ilegal din mai multe considerente.

"Proiectul este flagrant ilegal. În terminologia privind urbanismul există noţiunea de CUT, densitate construită, respectiv câţi metri pătraţi desfăşuraţi ai pe o suprafaţă dată iar acest teren este în două zone protejate, Calea Victoriei, cu un regim de construire mai permisiv în privinţa densităţii iar în spate, zona Temişana, cu un regim de construire foarte mic, iar practic, în zona din spate acest CUT este cam de două ori şi jumătate mai mare decât prevede PUZ-ul iar legea urbanismului spune explicit că CL are voie să deroge cu cel mult 20% nicidecum cu 150%, cum vor ei să deroge", explica în vara lui 2015 Nicuşor Dan, adăugând că şi din punct de vedere al înălţimii proiectul ridică probleme.

"Regulamentul de urbanism spune că o construcţie nouă nu poate să fie mai înaltă cu mai mult de 3 metri decât construcţia lângă care se aşează. Ori Palatul Ştirbei are 17 metri iar construcţia între 34 şi 40 de metri, funcţie de cum se schimbă proiectul cu care vin arhitecţii în primărie."

Şi din punct de vedere al oportunităţii, proiectul este un dezastru, a mai explicat Nicuşor Dan, reamintind că un mall înseamnă trafic direcţionat către străzi deja aglomerate şi că proiectul prevede doar 600 de locuri de parcare, faţă de 900 câte sunt necesare, ceea ce înseamnă, din nou, aglomeraţie.

"Nu în ultimul rând, construcţia acestui mall în imediata vecinătate a unui monument istoric reprezentativ al Bucureştiului, Palatul Ştirbei, construit în 1835, agresează inclusiv patrimoniul istoric al oraşului", concluziona Nicuşor Dan.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor