Protestul de la Bârlad - Epilog I

Mii de barladeni protesteaza impotriva exploatarii gazelor de sist.
Mii de barladeni protesteaza impotriva exploatarii gazelor de sist. (foto prin bunavointa lui Vlad Ursuleanu)

Ca urmare a mitingului de luni de la Bârlad la care în jur de 5.000 de oameni şi-au apărat dreptul la viaţă, Realitatea TV a pus în direct faţă în faţă reprezentanţii forţelor pro şi contra exploatării gazelor de şist.

Deşi discuţia avea ca obiect începerea exploatării, o participantă la miting a adus în faţa camerelor de filmare poze şi filme care să dovedească faptul că în unele locuri a început deja exploatarea:"Deja au apărut sondele pentru exploatarea gazelor de şist. La ora actuală sunt 4 sonde.... Efectele au apărut. Sunt cutremure, apa din fântâni este cu alt gust, cu alt miros, se forează numai noaptea, se vine cu jandarmerie, cu maşini pe care scrie clar, exploziv şi substanţe chimice şi radioactive, ceea ce nu este normal pentru o exploatare. Acestea sunt la Sascut, Homocea, Adjud, iar la Lespezi apa miroase a motorină şi au murit doi angajaţi de la această sondă”.

George Epurescu referindu-se la Hotărârea de guvern 445/2009 elucidează:"În acest moment mai trebuie nişte avize de mediu numai pentru această fază de explorare, pentru ca legea spune foarte clar că avem această hotărâre 445 care aplică legea mediului, unde spune: Extracţia petrolului şi a gazelor naturale - în cazul în care cantitatea extrasă este de cel puţin 500.000 de metri cubi este necesar aviz de mediu. Dacă nu, nu. În acest moment dacă au început forajul, se duce în exploatare direct.”

Remus Cernea deputat în Parlamentul României, din partea verzilor europeni, ecologist, expune situaţia României în raport cu cea europeană:

"Ţările care au interzis până acum fracturarea hidraulică sunt Franţa şi Bulgaria, iar Germania, Olanda şi Irlanda au interzis tehnologia fracturării hidraulice în anumite zone [...]; acestea sunt decizii ale unor municipalităţi de a interzice astfel de exploatări ale gazelor de şist, întrucât tehnologia este deosebit de periculoasă, iar emisiile de CO2 responsabile de efectul de seră ar duce la schimbări climatice, emisiile sunt foarte mari în cazul exploatării gazelor de şist. Insă, aşa cum spuneaţi, există alternative, iar în judeţul Vaslui este un fals argument acela că ar fi nevoie de locuri de muncă, sau că nu ar prea exista opţiuni pentru locuri de muncă.

Dimpotrivă, există perspectiva unor investiţii de 100.000.000 de euro, în câmpuri eoliene, care ar produce energie, iar eu, şi noi verzii susţinem acest lucru, că România îşi poate obţine securitatea energetică, şi independenţa energetică mizând pe surse regenerabile de energie, pe surse care nu generează poluare şi emisii de gaze cu efect de seră, iar Europa are nişte ţinte pentru a-şi înverzi tehnologiile astfel încât să producă energie din surse regenerabile. De ce să consumăm aceşti combustibili fosili, când soarele şi vântul sunt atât de generoase cu ţara noastră ?!

Există un raport al Comisiei Europene, din 2012, care spune că România trebuie să ia măsuri decisive pentru a-şi proteja resursele de apă. Pentru că şi România are din ce în ce mai puţine resurse de apă şi multe dintre ele sunt din ce în ce mai poluate. Aşadar avem nevoie de măsuri pentru a ne prezerva aceste rezerve, ori astfel de exploatări ar consuma rezerve uriaşe de apă.

Cred că de la Costineşti, Vama Veche, Bârlad şi Băile Felix, în următoarea perioadă vom avea un ax al luptei democratice pentru prezervarea mediului. Şi sunt convins că această bătălie va mobiliza din ce în ce mai multe resurse de oameni şi de inteligenţă. Pentru că cei care se opun folosesc argumente, sunt oameni informaţi, sunt oameni care îşi apără de fapt nişte drepturi.

În decembrie a fost la Costineşti un referendum valid. Este un fals argument acela că s-ar crea locuri de muncă. Pentru că am putea crea numeroase locuri de muncă tăind toate pădurile din România. Haideţi atunci să distrugem mediul.“

Compania Chevron a creat din anii ‘60 aproape 1000 de locuri de muncă în toată Europa. Câte locuri de muncă va crea această companie în ţara noastră ?

Parlamentarul Tudor Ciuhodaru a depus în parlamentul României o iniţiativă prin care se prevede închisoare de până la 5 ani pentru cei care aplică această fracturare hidraulică:"Cel puţin până vor oferi soluţii clare şi alte studii de impact pe care nu ni le-au oferit până acum. Sunt 750 de substanţe utilizate în această fracturare hidraulică, 38 dintre ele sunt considerate toxice şi 8 cancerigene. Dacă oamenii nu vor acest lucru, guvernanţii au datoria să îi asculte. Şi vă reamintesc că a picat guvernul Ungureanu pentru că oamenii de aici au fost împotriva gazelor de şist.

Sunt 14 localităţi care au votat împotriva gazelor de şist prin hotărâri de consiliu local... New York, New Jersey au interzis deja. Vermont este deja alt stat care a interzis recent aceste lucruri.

Sunt două comisii ale Parlamentului European, una din ele este cea din industrie, care spune că fiecare stat poate să adopte ce vrea, ce este bine pentru el în propria lui ţară. A doua este comisia de sănătate care spune că sunt numeroase riscuri din punctul de vedere al acestei problematici, şi până când lucrurile nu vor fi clarificate din punctul de vedere al riscurilor, lucrurile acestea nu trebuie să evolueze.

Prin Legea 835 adoptată de Franţa pe 14 iulie 2011, s-au retras până şi licenţele de explorare şi exploatare provizorie acolo unde ele existau. Uite exemplul Bulgariei pe 12 ianuarie 2012, că Bulgaria până la urmă la dorinţa cetăţenilor a interzis această investiţie a gazelor de şist.

Probabil că s-au uitat înspre Cehia care are un proiect de lege care interzice exploatarea gazelor de şist.”

Marea Britanie a suspendat toate explorările şi producţia de gaze de şist din cauza a mai mult de 50 de cutremure.

În Germania a fost interzisă tehnologia de exploatare a gazelor de şist după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei din jurul forajelor.

Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea gazelor de şist, ca urmare a numeroaselor proteste iniţiate de cetăţeni.

Preşedintele Asociaţiei Apicole Negreşti, apicultorul Sorin Popovici din Dumeşti, din vecinătatea comunei Băceşti afirmă:"Asociaţia are 65 de apicultori care au stupii în Băceşti, exact unde trebuie să se amplaseze sonda. Ar trebui să punem în balanţă câte locuri de muncă se distrug datorită exploatării gazelor de şist, pentru că fără apă florile nu mai înfloresc, şi nici plantele nu mai cresc. Deci albinele nu mai au de unde să culeagă.

Ştim că în America au murit foarte multe familii de albine datorită acestui flagel, al exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Dacă în judeţul Vaslui am reduce la zero agricultura, populaţia ar ajunge muritoare de foame. Pentru că noi trăim toţi din agricultură, practic noi ne câştigăm pâiniţa cea de toate zilele. Noi nu mai avem industrie, nu mai avem nimic. Iar exploatarea gazelor de şist înseamnă 150 de locuri de muncă aşa cum a spus directorul la Vaslui în conferinţa de presă... Noi nu avem petrolişti, locuitorii judeţului Vaslui unde vor avea locuri de muncă, având în vedere că se distruge agricultura prin exploatarea gazelor de şist?"

Cristina Cânepă şi-a făcut doctoratul în matematică în Statele Unite în Pittsburgh, la Universitatea Carnegie Mellon într-o zonă în care s-a făcut o astfel de exploatare. Pittsburgh a interzis în 2010 exploatarea şi explorarea gazelor de şist în perimetrul oraşului, datorită faptului că s-au făcut foarte multe dezbateri în oraş, care are foarte multe universităţi, foarte multe spitale, iar consilierii locali erau reprezentanţii unor oameni foarte instruiţi care ştiau despre ce e vorba.

În Pennsylvania, prima sondă a fost în 2006, iar din 2006 până în 2010 au avut loc foarte multe accidente, de contaminare a apei, de contaminare a mediului, a solului, s-au îmbolnăvit oameni, au murit animale, deci fermele au fost devastate, practic distruse.

O localitate la 50 km de Pittsburgh, Grădina zoologică Woodland, a rămas complet fără apă, la un an după începerea fracturării hidraulice în zonă. Ceea ce localnicii aveau la robinet, în râuri, în jur, din sol, din pânză freatică, era totul contaminat, iar ei aveau nevoie de cisterne cu apă, care erau donate de la bisericile din Pittsburgh.

Autorităţile statului Pennsylvania au lăsat oamenii pe cont propriu, au spus că apa nu a fost contaminată din cauza exploatării, dar 100 de ani înainte de acea exploatare oamenii nu au avut probleme cu apa în acea zonă.