Raport EFOR: Cele mai mari probleme ridicate de alegerile locale din 2016

Lipsa unei proceduri eficiente de validare/anuale a candidaturilor, candidaţi sub 23 de ani, semnături false, preşedinţi de Birouri electorale care nu ştiau ce trebuie să facă sau care trebuiau să care singuri saci cu buletine de vot. Sunt doar câteva dintre problemele semnalate de un nou raport lansat de EFOR.
Lansarea raportului EFOR ”Alegerile locale 2016: între schimbare şi stagnare”.
Lansarea raportului EFOR ”Alegerile locale 2016: între schimbare şi stagnare”. (Septimius Pârvu)

Expert Forum a lansat luni la Librăria Humanitas Cişmigiu raportul de monitorizare a alegerilor locale din 2016. Acesta cuprinde informaţii referitoare la cadrul legislativ, probleme practice legate de organizarea alegerilor, precum şi recomandări privitoare la aspecte tehnice şi decizii politice.

În deschiderea evenimentului, experta în anticorupţie Laura Ştefan a reamintit că deşi Curtea Constituţională a invalidat ordonanţa Dragnea care permitea migraţia primarilor, spunând că fie se optează pentru un regim de liber tranzit al aleşilor locali, adică nu se mai interzice deloc migraţia de la un partid la altul, fie cei care au migrat trebuie să-şi piardă mandatele, ”niciuna dintre aceste opţiuni de politică publică nu a fost implementată de Parlament”. ”Aceasta este una dintre marile noastre nemulţumiri din perspectiva eficienţei deciziilor CCR. Până la urmă ţine de esenţa statului de drept ca deciziile Curţii să fie respectate de instituţiile statului”, a adăugat experta.

Ea a mai observat că majoritatea primarilor au migrat către PSD. ”Legea privind alegerile locale are multe prevederi care favorizează primarii în funcţie. Dacă în funcţie avem nişte primari ilegalişti, chiar corectitudinea alegerilor este pusă sub semnul întrebării”, a concluzionat Laura Ştefan.

La rândul său, expertul electoral Septimius Pârvu a arătat care sunt lipsurile din legile electorale care s-au văzut la alegerile locale. El a subliniat o lipsă a unor proceduri eficiente de verificare/anulare a candidaturilor şi a cerut verificarea drepturilor electorale ale candidaţilor în timpul procedurii de validare, de către birourile electorale de circumscripţie, prin date preluate din cazierul judiciar sau din Registrul Electoral. În plus, Pârvu a ridicat problema celor 449 de candidaţi care erau sub vârsta legală de 23 de ani care permitea candidatura şi care n-au fost sancţionate de birourile electorale. Mai mult, nici legea nu-i sancţionează pe cei care validează astfel de candidaturi.

O altă problemă semnalată a fost inexistenţa unui mecanism clar de verificare a semnăturilor de pe listele de susţinători. Reprezentantul Expert Forum a dat exemplul foştilor primari Cristian Popescu Piedone şi Marian Vanghelie care au folosit semnături false sau care nu erau din circumscripţia lor.

Pe de altă parte, Septimius Pârvu s-a referit şi la barierele ridicate prin legislaţia electorală partidelor noi. El a arătat că în 1.300 de circumscripţii pragul electoral este de 5%, iar în 120 de circumscripţii de 10%. În plus, legea partidelor politice prevede radierea pentru partidele care nu au candidaţi la două alegeri consecutive în 75 de circumscripţii pentru locale sau o listă completă într-o circumscripţie sau candidaţi în 3 circumscripţii. În opinia sa, este o chestiune de constituţionalitate pentru că radierea anulează ideea de a avea partide cu 3 membri.

Revenind la alegerile propriu-zise, reprezentantul EFOR a subliniat problemele legate de invalidarea unor voturi din cauza calităţii proaste a hârtiei şi a tuşului. În plus, au existat presiuni asupra observatorilor din Birourile Electorale, iar în Bucureşti şi Giurgiu unii dintre ei au trebuit să plece în escorta poliţiei. ”În anumite cazuri intervenţia poliţiei nu a fost destul de rapidă şi ne-au întrebat – L-a bătut? I-a rupt ceva? Păi, atunci aceasta nu e ameninţare. Acest lucru descurajează observatorii”, a explicat Pârvu.

O altă problema a fost că nu toţi preşedinţii de Birouri electorale ştiau ce să facă. Raportul EFOR arată că seminarele de pregătire pentru preşedinţii de birouri electorale trebuie dublate de training online.

Problemele observatorilor şi experţilor electorali

”În anumite cazuri intervenţia poliţiei nu a fost destul de rapidă şi ne-au întrebat – L-a bătut? I-a rupt ceva? Păi, atunci aceasta nu e ameninţare. Acest lucru descurajează observatorii”.

Sociologul Mircea Kivu a povestit cum în calitate de preşedinte de secţie de votare a trebuit să care saci de 100 de kg cu materiale pentru secţia de votare. ”M-au ajutat nişte oameni de la ADP să le urc în maşină, dar apoi la şcoala unde era secţia de votare mi le-au lăsat în stradă şi a trebuit să le car eu pentru că nu mai era altcineva. Erau 3 saci, cam 40 de kg fiecare de cărat pe un culoar lung de 100 de metri. Ce vreau să spun este că ar trebui regândit tot procesul astfel încât să fie cât mai uşor oamenilor din secţia de votare pentru că pe lângă cele câteva ore din ziua de sâmbătă, în ziua votului aceştia sunt în picioare de la 6 dimineaţa până la 7 a doua zi dimineaţă”, a explicat el.

”Erau oameni care stăteau de mai bine de 24 de ore în picioare şi li se spunea că nu se închide o cheie de control şi este imposibil psihic să mai aduni în aceste condiţii buletinele nule cu cele anulate şi cu cele valabil exprimate să vezi dacă îţi iese numărul alegătorilor prezenţi”, a adăugat Kivu.

În opinia sa, este nevoie de transmiterea electronică a proceselor verbale. ”După ce s-a terminat numărarea voturilor în secţie, se introduc rezultatele pe tabletă. Tableta ar trebui să verifice, deşi în momentul de faţă nu verifică 100% cheia de control, ci ca numărul buletinelor primite să nu fie mai mic decât numărul voturilor valabil exprimate plus buletinele anulate. Fiecare membru al comisiei de vot ar trebui să aibă un PIN, un cod prin care să valideze procesul verbal, iar acesta să fie transmis electronic. Astfel n-ar mai trebui predate decât materialele fizice, sacii, care ar putea fi transportaţi prin curier”, a explicat sociologul.

El a arătat că atunci când sacii ajung la Biroul Electoral de la Primărie, nimeni nu mai verifică ce este în aceştia.

La rândul său, Marian Muhuleţ, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), a arătat că în Bucureşti este foarte greu să-i stimulezi pe oameni să se implice ca observatori in procesul electoral. Oficialul a anunţat că AEP propune creşterea plăţii pentru preşedinţii de Birouri electorale la 800 RON pentru a creşte atractivitatea. În plus, el a arătat că există o platformă online de instruire pentru toţi observatorii şi membrii birourilor electorale şi că acestora li se va asigura un training continuu.

Raportul Expert Forum poate fi citit aici.