Raportul CISC: trebuie luate măsuri în privinţa schimbării climatului

Savantul şi ecologistul David Suzuki. (Marianna Massey / Sustainable Living Festival via Getty Images)
David Suzuki
10.10.2013

Comisia Interguvernamentală pentru Schimbarea Climatului (CISC) a publicat primul din cele 4 capitole ale celui de-al Cincilea Raport al său de Evaluare. Raportul arată că savanţii sunt mai siguri acum decât în 2007, când a fost publicată cea de-a Patra Evaluare, că oamenii sunt în mare parte responsabili pentru încălzirea globală – în principal prin arderea de combustibili fosili şi tăierea masivă a pădurilor – şi că situaţia se agravează tot mai mult şi prezintă o ameninţare serioasă pentru umanitate. Raportul conţine anumite urme de optimism şi arată că adresarea problemei crează anumite oportunităţi.

CISC a fost înfiinţată în 1988 de către Organizaţia Mondială pentru Meteorologie şi Programul ONU pentru Mediu la cererea guvernelor membre. Pentru studiul recent, sute de savanţi şi experţi din jurul lumii au cercetat cea mai recentă literatură ştiinţifică şi diverse materiale relevante pentru a evalua “starea cunoaşterii ştiinţifice, tehnice şi socio-economice asupra schimbării climatului, a cauzelor sale, a impactului potenţial şi asupra strategiilor de răspuns.”

Savanţii sunt precauţi. Aceasta este natura ştiinţei; informaţia se schimbă şi este dificil să se explice toţi factorii interconectaţi în orice fenomen, în special unul atât de complicat precum climatul global. Când ei spun că ceva este ‘extrem de probabil’ sau 95% sigur să fie aşa – aşa cum o face ultimul raport cu privire la contribuţiile umane la schimbarea climatului – atunci acel lucru este destul de sigur să fie aşa. Dovezile schimbării climatului în sine sunt indiscutabile.

Conform ultimului raport, care citează 9.200 de publicaţii ştiinţifice în 2.200 de pagini, “Este extrem de probabil ca activităţile umane să fi cauzat mai mult de jumătate din creşterea observată a temperaturii medii globale de suprafaţă în perioada 1951-2010”. De asemenea, raportul concluzionează că oceanele s-au încălzit, zăpada şi gheaţa s-au redus, nivelul mărilor a crescut şi cazurile de vreme extremă au devenit tot mai răspândite.

Raportul respinge de asemenea noţiunea, răspândită de cei care neagă schimbarea climatului, că încălzirea globală a încetat. Încălzirea a încetinit în anii recenţi, spun savanţii, datorită variaţiilor naturale ale vremii şi a altor factori posibili, incluzând creşterea volumului de cenuşă vulcanică, schimbările în ciclurile solare şi, aşa cum sugerează un nou studiu ştiinţific, absorbirea de mai multă căldură de către oceane.

O creştere a temperaturilor globale medii cu peste 2 grade Celsius deasupra nivelurilor pre-industriale ar rezulta într-o topire suplimentară a gheţarilor şi gheţii arctice, într-o creştere continuă a nivelului mării, în fenomene meteo mai dese şi mai extreme, în dificultăţi pentru agricultură globală şi în schimbări în viaţa plantelor şi animalelor, incluzând dispariţii ale unor specii. Raportul spune că probabil vom depăşi acea limită în acest secol dacă nu alegem să acţionăm.

Pentru aceasta este necesar un efort global puternic şi concentrat pentru a combate schimbarea climatului în vederea protejării sănătăţii economiilor şi comunităţilor noastre, a copiilor noştri şi a viitorului nostru. Acest lucru ne va costa, dar cu mult mai puţin decât dacă nu am face nimic. Deşi guvernele din aproape 200 de ţări au fost de acord că ridicarea temperaturii globale medii trebuie ţinută sub 2 grade Celsius pentru a se evita o încălzire catastrofică, noi luăm în considerare cel mai rău scenariu subliniat în primul raport de evaluare din 1990. Cercetările indică faptul că este posibilă limitarea încălzirii sub acel prag dacă se vor lua acum măsuri cuprinzătoare.

Motivele pentru acţiune merg dincolo de evitarea celor mai rele impacturi ale schimbării climatului. Combustibilii fosili sunt o resursă incredibil de valoroasă ce poate fi folosită pentru a produce tot – de la echipamente medicale la tastaturi pentru calculatoare. Arzându-i într-o manieră risipitoare pentru a propulsa şoferi individuali în maşini sau SUV-uri, ne asigurăm că vom rămâne fără ei destul de repede.

Colaborarea cu alte naţiuni pentru a atinge obiective bazate pe ştiinţă, în vederea reducerii poluării generatoare de încălzire globală şi creării de noi soluţii energetice curate şi regenerabile, ne va permite să folosim rezervele rămase de combustibili fosili într-o manieră mai înţeleaptă şi să creăm locuri de muncă durabile şi oportunităţi economice. De aceea, Fundaţia David Suzuki lucrează cu Proiectul Trottier pentru Energii Viitoare pentru a identifica oportunităţile de energie curată pentru Canada.

Trecerea la surse de energie curată ar însemna, de asemenea, reducerea poluării şi a pagubelor aduse mediului înconjurător prin extragerea de cărbune, petrol şi gaze. Aceasta ar îmbunătăţi sănătatea oamenilor, a comunităţilor şi ecosistemelor şi ar reduce atât costurile legate de întreţinerea sănătăţii cât şi banii cheltuiţi prin înlocuirea serviciilor pe care natura le furnizează deja cu o infrastructură scumpă.

Raportul CISC adună cea mai bună ştiinţă din jurul lumii. Este clar: nu există timp pentru o amânare. Primul capitol examinează ştiinţa curentă a schimbării climatului, al doilea va analiza impacturile şi al treilea va lua în considerare strategiile necesare pentru abordarea problemei. Un raport ce sintetizează cele 3 capitole va fi publicat în 2014. Trebuie să îl luăm în serios.

Scris cu contribuţia lui Ian Hanington, manager de comunicaţii pentru Fundaţia David Suzuki.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor