Rasă antică de giganţi albi descrisă în legendele multor triburi

Vom analiza câteva dintre aceste legende, inclusiv cele din rândul indienilor Choctaw şi ale comanşilor din SUA, mergând până în Manta, în Peru.

Indienii Choctaw

Horatio Bardwell Cushman a scris în cartea sa din 1899 History of the Choctaw, Chickasaw and Natchez Indians: “Legendele [indienilor] Choctaw... vorbesc despre o rasă de giganţi care a populat la un moment dat statul de acum Tennessee, şi cu care strămoşii lor s-au luptat atunci când au sosit în Mississippi în timpul migraţiei lor dinspre vest. ... Legendele lor susţin că Nahullo (rasa de giganţi) avea o statură uimitoare”.

Cushman a precizat că termenul de Nahullo a ajuns să fie folosit pentru a descrie toţi oamenii albi, dar iniţial a făcut referire doar la o rasă de giganţi albi cu care indienii Choctaw au intrat în contact atunci când au traversat pentru prima dată râul Mississippi. Conform legendelor, Nahullo era o rasă de canibali pe care indienii Choctaw îi ucideau oricând se ivea vreo oportunitate.

Comanşii

Şeful Rolling Thunder al comanşilor, un trib din Marile Câmpii, a vorbit în 1857 despre o rasă antică de giganţi albi: “Cu nenumărate luni în urmă, o rasă de oameni albi, cu o înălţime de 3 metri, şi mult mai bogaţi şi mai puternici decât orice popor de oameni albi care trăieşte în prezent, au populat aici o ţară foarte întinsă, de la răsărit până la apus. Fortificaţiile lor se ridicau pe culmile munţilor, protejându-le oraşele populate şi situate în văi.

“Ei au depăşit orice altă naţiune dezvoltată, fie înainte fie după ei; erau viteji şi luptători şi au guvernat asupra unui teritoriu pe care l-au smuls din mâinile proprietarilor săi antici. Comparativ cu ei, feţele palide de astăzi sunt nişte pigmei, atât în privinţa artei cât şi a armelor. ...”

Şeful indian a explicat că, atunci când această rasă a uitat de justiţie şi bunătate şi a devenit prea mândră, Marele Spirit i-a eliminat şi tot ceea ce a rămas din societatea lor sunt movilele încă vizibile pe podişuri. Această istorisire a fost documentată pe blogul său de către dr. Donald “Panther” Yates, cercetător şi autor de cărţi despre istoria nativilor americani.

Navajo

Yates scrie, de asemenea, despre poporul Starnake având ca sursă o legendă a indienilor Navajo: “O rasă regală de giganţi albi, dotată cu o tehnologie de minerit, care a dominat Vestul, a înrobit triburile mai slabe şi a avut fortificaţii pe cuprinsul Americilor. Ei au fost eliminaţi, ori ‘s-au întors în ceruri.’”

Poporul indigen Manta

“Cu nenumărate luni în urmă, o rasă de oameni albi, cu o înălţime de 3 metri, şi mult mai bogaţi şi mai puternici decât orice popor de oameni albi care trăieşte în prezent, au populat aici o ţară foarte întinsă, de la răsărit până la apus.

În 1864, Pedro de Cieza de Leon a scris în lucrarea “Chronicle of Peru” despre giganţi legendari care i-au fost descrişi de poporul indigen Manta: “Există, totuşi, rapoarte cu privire la giganţi în Peru, care au ajuns pe coastă prin punctul Santa Elena. ... Nativii au relatat următoarele informaţii, pe care le-au primit de la strămoşii lor din vremuri foarte îndepărtate.

“Au sosit pe coastă – în bărci făcute din trestie, la fel de mari precum navele de capacitate mare – un grup de oameni de o asemenea mărime încât, de la genunchi în jos, înălţimea lor era la fel de mare precum întreaga statură a unui om obişnuit. Picioarele lor erau bine proporţionate cu trupurile lor, care aveau o mărime deformată; şi era monstruos să vezi pe capetele lor un păr lung care ajungea până la umeri. Ochii lor erau la fel de mari precum nişte farfurioare.”

Leon a declarat că obiceiurile sexuale ale giganţilor erau revoltătoare pentru băştinaşi şi cerul i-a eliminat în cele din urmă pe giganţi datorită acelor obiceiuri.

Poporul indigen Paiutes

S-a relatat că poporul indigen Paiutes are o tradiţie orală care vorbeşte despre canibali albi, cu păr roşu, având o înălţime de aproximativ 3 metri, care au locuit în apropierea zonei care acum este cunoscut ca Lovelock Cave în Nevada. Nu este clar dacă a existat această “tradiţie orală” despre aşa-zişii giganţi Sitecah sau dacă a fost o exagerare sau o deformare a legendelor, care ar fi avut loc după ce poporul Paiute a fost în mare parte eliminat sau dispersat în 1833 de către o expediţie condusă de exploratorul Joseph Walker.

Brian Dunning de la Skeptoid a cercetat legendele poporului Paiutes şi nu a descoperit nicio menţiune că Sitecah ar fi fost uriaşi. Se pare că a existat totuşi un popor care a practicat canibalismul şi care a locuit în Lovelock Cave. Acolo au fost descoperite rămăşiţe umane şi câteva oase umane a căror măduvă a fost extrasă, sugerând că aceasta a fost mâncată. Totuşi, canibalismul pare să fi fost o practică rară în rândul acestor oameni.

Rămăşiţele au păr roşu, dar acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că părul negru poate deveni roşu cu timpul.

Minerii au scos la suprafaţă mai multe artefacte în 1912, punându-le pe toate într-o singură grămadă înainte să contacteze în cele din urmă Universitatea din California. Antropologul Llewellyn L. Loud a călătorit de la Universitate la situl respectiv pentru a face investigaţii. S-a ajuns la o concluzie generală că locul nu a fost administrat în mod corespunzător şi cu siguranţă nu în conformitate cu standardele moderne. Dar, unii susţinători ai teoriei giganţilor Sitecah insistă asupra faptului că cercetătorii au ascuns în mod deliberat orice rămăşiţe de giganţi care ar fi fost descoperite acolo.