România ar putea deveni membră a Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură. AIIB este văzută ca rivală a FMI şi Băncii Mondiale
Discuţiile vizând aderarea ţării noastre la AIIB au fost demarate de Senat şi s-ar putea concretiza într-o scrisoare prin care România îşi va exprima oficial interesul de a deveni membru al Băncii.
China este cel mai mare acţionar al AIIB cu o participare de 30%, urmată de India cu 8,5% şi Rusia cu 6,5% (Getty Images)
Guvernul României va discuta miercuri pe marginea rezultatului discuţiilor privind condiţiile în care ţara noastră ar putea deveni membră a Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB), relatează Hotnews.
Ulterior, Guvernul va transmite conducerii AIIB şi o scrisoare oficială, semnată de către ministrul Finanţelor Publice, prin care România îşi va exprima oficial interesul de a deveni membru al Băncii.
În iunie a.c., membrii Comisiei pentru politică externă a Senatului României s-au întâlnit cu membri ai unei delegaţii chineze, ocazie cu care preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a subliniat importanţa pe care o are constituirea Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB), pentru promovarea iniţiativei privind "Noul Drum al Mătăsii", proiect prin care China vrea să-şi extindă influenţa la nivel global susţinând că aderarea României la AIIB reprezintă o oportunitate pentru ţara noastră.
Reamintim că AIIB a fost înfiinţată la sfârşitul lunii iunie 2015, când delegaţi din 57 de ţări au semnat, la Beijing, Acordul de instituire a băncii iniţiate de China, dar a devenit operaţională în ianuarie 2016. În prezent, AIIB are 57 de membri, ultimele şapte candidaturi aprobate au fost cele ale Suediei, Poloniei, Portugaliei, Islandei, Israelului, Africii de Sud şi Azerbaidjanului.
Potrivit AFP, toate ţările care au depus în mod oficial o cerere pentru a deveni state fondatoare ale AIIB au fost acceptate.
SUA şi Japonia nu au depus o cerere pentru a deveni membre fondatoare, AIIB fiind văzută drept un rival pentru Banca Mondială şi Asian Development Bank, instituţii financiare dominate de statele occidentale.
”Dezertarea” multor aliaţi europeni ai SUA care s-au raliat la proiectul chinez AIIB este considerată de mulţi analişti un dezastru diplomatic pentru America, care a avertizat constant că vor exista consecinţe privind standardele de împrumut şi că această instituţie va concura şi va submina Banca Mondială.
Prima ţară europeană care a sărit prima în barca Chinei - stat renumit pentru gravele încălcări ale drepturilor omului şi pentru problemele de mediu - pentru a deveni membru fondator a fost Marea Britanie iar Franţa şi Germania s-au grăbit să îi urmeze exemplul.
Potrivit lui Francois Godement de la think-tank-ul ECFR, jocul statelor europene care concurează dornice să-şi reducă deficitele uriaşe şi avide de investiţii în infrastructură este unul periculos. Termenii finanţării chineze sunt opaci şi vizează avantajarea companiilor chineze, nu a celor europene, astfel că statele europene pornesc în mod paradoxal o competiţie pentru a finanţa creşterea economică continuă a Asiei. Mai mult, iniţiativa lui David Cameron de a fi dat startul la aderarea la AIIB subminează Fondul European de Infrastructură. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi citi aici
