S-a descoperit un nou tip de toxină botulinică, dar detaliile sunt secrete din raţiuni de securitate
(photos.com)
Cercetători din cadrul Departamentului pentru sănătate publică din California au raportat descoperirea, pentru prima dată în ultimii 40 de ani, a unei noi tulpini de toxină botulinică. Despre această descoperire s-a scris în două articole şi un editorial publicat în prestigioasa revistă ştiinţifică Journal of Infectious Diseases, dar care însă, din raţiuni de securitate, nu oferă şi detalii referitoare la noua tulpină, în condiţiile în care deocamdată nu există un antidot, scrie Le Nouvel Observateur.
Unele informaţii ce vizează secvenţa ce codează această proteină, una dintre cele mai puternice toxine fatale, nu au fost comunicate din raţiuni de securitate legate de bioterorismul. Această atitudine voit rezervată evită astfel situaţia în care cineva ar putea folosi respectiva secvenţă ADN pentru a face din ea o armă biologică, în condiţiile în care nici până la această oră nu a fost găsit un antidot eficace. Antidoturi există pentru mai multe tipuri de alte toxine botulinice, nu însă şi pentru cea recent descoperită.
Toxina botulinică este una dintre cele mai active: doza mortală pentru om este de circa 0,1 micrograme. Această toxină provine din bacteria 'Clostridium botulinum', cunoscută pentru faptul că produce mai multe tipuri de toxine, care toate provoacă botulism. Activată prin ingestie, toxina botulinică acţionează blocând transmisia neuro-musculară şi ducând la paralizie generalizată. Prima toxină botulinică a fost descoperită în 1970.
Echipa de cercetători condusă de Stephen S.Arnon şi Jason R.Barash, a propus ea însăşi să nu dezvăluie informaţii genetice legate de noua toxină, denumită neurotoxină botulinică de tip H sau BoNT/H, descoperită în timpul studierii unui caz de botulism la un copil.
În prealabil, oamenii de ştiinţă s-au consultat cu mai multe agenţii federale de securitate, cum ar fi centrele din Atlanta pentru controlul şi prevenţia bolilor, Departamentul pentru securitate internă (Department of Homeland Security), FBI şi Institutele Americane pentru Sănătate (National Institutes of Health, NIH), a precizat Dr. David C.Hooper, redactor-şef adjunct al revistei Journal of Infectious Diseases şi specialist infecţionist la Spitalul General din Massachusettes şi la Facultatea de Medicină Harvard (Boston).
Informaţiile privind secvenţa genetică 'nu vor fi ţinute secrete la infinit, deoarece intenţionăm să publicăm aceste date după ce vom dezvolta un antidot', a subliniat Dr.David C.Hooper. Totodată, omul de ştiinţă a declarat că nu este în măsură să ştie când anume vor fi publicate aceste informaţii.
Potrivit lui David Relman, profesor de microbiologie şi imunologie în cadrul Universităţii Stanford şi membru al Agenţiei naţionale de biosecuritate (National Science Advisory Board for Biosecurity, NSABB), care semnează editorialul ce însoţeşte cele două articole ştiinţifice, informaţiile conţinute în această secvenţă genetică 'presupun un risc serios şi neobişnuit la adresa societăţii'.
Noua tulpină de Clostridium botulinum, IBCA 10-7060, produce două tipuri de toxine, de tip B şi tip H, toxina de tip B fiind prezentă în cantitate mai mare. Cercetătorii au recurs la iepuri în scopul dezvoltării unei antitoxine pentru această nouă tulpină bacteriană, responsabilă de botulism.
