Siria confirmă că a primit din partea Rusiei tehnologie militară avansată

Un avion de luptă rusesc Suhoi T-50.
Un avion de luptă rusesc Suhoi T-50. (Captură Foto)

Damascul susţine că a primit avioane militare avansate din Rusia pentru a le folosi împotriva grupului Statul Islamic, care fac ravagii în ţara zguduită de război. Moscova a negat până acum faptul că a furnizat sirienilor arme noi şi sofisticate.

Forţa aeriană siriană “a primit cel puţin cinci avioane de luptă din Moscova precum şi un avion de recunoaştere care ne va permite să identificăm ţintele cu o mare acurateţe”, a declarat marţi un oficial al armatei siriene.

Oficialul a adăugat că Siria a primit de asemenea “echipament militar sofisticat” precum echipamente de fixare a ţintelor şi rachete ghidate cu precizie. De asemenea, el a declarat că noile arme au fost utilizate în Deir ez-Zor şi Raqqah în lupta împotriva Statului Islamic (cunoscut şi sub numele de ISIL).

“Armele ruseşti încep să aibă efect în Siria”, a declarat oficialul.

Unităţile infanteriei siriene primesc acum imagini de satelit clare cu poziţiile rebelilor, mulţumită noului echipament, a declarat un alt oficial.

Conform aşa zisului Observator Sirian al Drepturilor Omului (OSDO), aproximativ 38 de luptători ISIL au fost ucişi luni în cadrul unor lovituri aeriene asupra oraşului antic Palmyra, localizat la 215 km nord-est de capitala Damasc, şi în alte două oraşe.

“Numărul raidurilor aeriene este în creştere şi loviturile sunt mai precise după ce forţa aeriană siriană a primit arme şi avioane mai eficiente din partea Moscovei”, a declarat Rami Abdel Rahman, directorul OSDO, o organizaţie care îşi are sediul în Marea Britanie.

Declaraţiile celor doi oficiali ai armatei siriene confirmă o serie de rapoarte publicate în ultimele zile de website-ul debkafile. Conform acelor rapoarte, sursele militare ale debkafile au dezvăluit faptul că livrările militare ruseşti pentru armata siriană includ elicoptere de atac MI-28 MIL (numite Havoc de către NATO), ce pot fi utilizate în orice condiţii de vreme şi împotriva tancurilor Statului Islamic şi ale Frontului Nusra, majoritatea de producţie americană.

Prezenţa militară rusească în Siria a fost subiectul unor controverse şi dezbateri intense în ultima perioadă.

Americanii au acuzat Rusia că trimite soldaţi, piese de artilerie avansată şi avioane de luptă în ţara arabă zguduită de război, declanşând temeri că Moscova va intra în război alături de vechiul său aliat Assad.

Moscova insistă că tot ceea ce face este să îşi onoreze o serie de contracte militare încheiate de mult timp cu Siria, încercând în acelaşi timp să convingă o coaliţie condusă de SUA – formată din puteri regionale şi occidentale şi care luptă împotriva Statului Islamic – să se alăture forţelor lui Assad pentru atingerea aceluiaşi obiectiv.

Conform rapoartelor publicate de Debkafile, numărul soldaţilor ruşi prezenţi în Siria creşte constant. La început, rapoartele susţineau că au fost trimise câteva sute de soldaţi ai Marinei ruse, dar acum se fac pregătiri pentru găzduirea a aproximativ 2.000 de soldaţi.

Un proces similar are loc în cazul desfăşurării de rachete antiaeriene. Iniţial, rapoartele au susţinut că Moscova furnizează Siriei rachete SA-22, cunoscute sub numele de Pantsir-S1. Acele rachete nu au sosit niciodată. Au apărut în schimb sisteme S-300, mult mai performante.

De asemenea, premierul israelian Benjamin Netanyahu a vizitat luni Moscova pentru a discuta cu preşedintele Vladimir Putin despre situaţia din Siria.

Netanyahu a declarat că discuţiile sale cu liderul rus au avut ca obiectiv prevenirea unor ciocniri între forţele militare israeliene şi ruseşti prezente în Siria, unde Moscova ar putea trimite soldaţi în cazul unei cereri făcute de guvernul sirian în acest sens.

Netanyahu a susţinut după întâlnire că el şi Putin au căzut de acord asupra unui mecanism de prevenire a unor astfel de neînţelegeri.

Conflictul din Siria a cauzat până acum moartea a aproximativ 250.000 de oameni începând cu martie 2011.

ONU susţine că acest conflict a forţat peste 7,6 milioane de sirieni să se refugieze în ţară. De asemenea, peste 4 milioane au fost forţaţi să fugă în afara ţării şi să se refugieze în statele învecinate, precum Iordania şi Liban. De asemenea, un număr mare de sirieni s-a îndreptat spre Europa, care se confrunta în prezent cu o puternică criză a refugiaţilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.