Soarta colaboratorilor cu justiţia din Italia, printre care şi un român: singuri şi fără bani
Statul italian nu mai este în măsură să respecte pactul făcut cu mafioţii care au decis să treacă de partea justiţiei, aşa-numiţii ''pentiti''(pocăiţi), scrie La Repubblica în ediţia de joi, care prezintă şi cazul românului Alexandru Bodnariu, ''pentito'' al unei asociaţii mafiote care controla Santa Maria Capua Vetere (sudul Italiei) şi care cere de luni de zile documentele pentru a se înscrie la universitate. Serviciul central de protecţie nici măcar nu i-a răspuns.
'În Serviciul de protecţie sunt şi persoane foarte responsabile, care încearcă să rezolve marile probleme cu care se confruntă, dar sistemul este cel în colaps, statul ignoră nevoile de bază ale acestor oameni', a denunţat Monica Genovese, o avocată din Palermo, care îl apără pe Santino Di Matteo - unul dintre colaboratorii în masacrul în care şi-a pierdut viaţa magistratul anti-mafia Giovanni Falcone - şi o duzină de colaboratori de ultimă generaţie.
Fondurile pentru colaboratori erau de 70 de milioane de euro în 2006 şi 52 milioane în 2008, 49 milioane în 2010 şi 34 de milioane în 2011. Reducerea de 50% în cinci ani pune în pericol mai multe procese privind Cosa Nostra siciliană, 'Ndrangheta calabreză şi Camorra napoletană.
'Colaboratorii cu justiţia nu se mai duc nici la întâlnirile cu familia, deoarece Serviciul de protecţie nu are bani pentru transferuri', a declarat Mariella Di Cesare, un avocat care asistă trei ''pentiti'' napoletani.
Sunt oameni care trăiesc cu 1.200 de euro pe lună, cu soţia şi doi copii, dar care primesc salariul cu săptămâni de întârziere. Sau care se trezesc cu lumina tăiată pentru neplata facturii. Sau sunt forţaţi să circule prin Italia 48 de ore pentru a depune mărturie, deoarece statul nu-şi poate permite să facă rezervări la hotel.
Evacuaţi, singuri şi fără bani, aceasta este spirala descendentă a colaboratorilor cu justiţia. Peste 90 şi-au pierdut casele. Visteria Serviciului de protecţie este goală. Unii au fost îndreptaţi spre comunităţi religioase - mănăstiri de maici - care i-au primit, alţii au ajuns fără maşini blindate (nu sunt bani pentru benzină) în Calabria, alţii şi-au pierdut asistenţa de sănătate. De un an, avocaţii lor muncesc gratis - nu îşi mai primesc onorariile. Statul nu-i plăteşte nici pe ei.
Răsfăţaţi odată, îndeplinindu-li-se toate capriciile, pentru o perioadă au fost consideraţi voci ale adevărului. Când nu au mai fost de folos au fost daţi la o parte. Statul italian a avut întotdeauna memoria scurtă, subliniază La Repubblica.
La Palermo, în urmă cu circa 30 de ani, cuvântul ''pentito'' era o insultă. ''Capo dei capi'' (şeful suprem) al Cosa Nostra, atunci când vorbea despre ei, scanda pe silabe - ''pen-ti-ti'', spunând că au viciul minciunii. Fostul premier Giulio Andreotti - acuzat de 37 de ''pentiti'' - le răspundea tuturor: ''Vând gogoşi în rate''. Unul dintre colaboratorii cu justiţia, Leonardo Messina, a jurat în vara lui 1992 că Andreotti era chiar ''panciuto'', în termeni mafioţi nu simplu simpatizant ci afiliat familiilor mafiote. Atunci dezvăluirea a făcut vâlvă, dar acum el ar fi trimis la ospiciu.
Colaboratorii cu justiţia au sfârşit în abandon şi singurătate, repudiaţi de soţii şi chiar de mame, storşi de stat şi apoi lăsaţi în voia soartei. I s-a întâmplat chiar şi lui Francesco Marino Mannoia, primul dintre 'corleonezii' care au colaborat, la sfârşitul lui 1989, cu judecătorul Falcone, povestind cum funcţiona traficul de droguri între Sicilia şi SUA - el însuşi a învăţat să rafineze morfina - iar apoi a căzut în mâna americanilor şi tratat cu mănuşi două decenii.
Recent, un colaborator cu justiţia sicilian a declarat la o audiere la Roma: ''Dacă lăsaţi singuri colaboratorii nu daţi un exemplu bun, deoarece mafia nu-şi lasă niciodată oamenii singuri. Cosa Nostra asigură un salariu celor încarceraţi şi familiilor lor şi plăteşte chiar onorariile avocaţilor''.
