SRI şi FBI vor colabora "în special pe componenta de securitate cibernetică" - Eduard Hellvig

Eduard Hellvig, noul director SRI (Epoch Times România)
Loredana Diacu
04.03.2015

Noul director al SRI, Eduard Hellvig, s-a întâlnit în prima sa zi la conducerea Serviciului cu directorul FBI, James Commey. La finele întrevederii, Hellvig a declarat că dialogul purtat cu oficialul american i-a întărit convingerea "că SRI şi FBI împărtăşesc aceleaşi valori şi au interese convergente"şi că a convenit cu şeful FBI dezvoltarea dialogului şi a cooperării "în special pe componenta de securitate cibernetică, domeniu în care SRI este autoritate naţională", relatează Mediafax.

Eduard Hellvig a mai adăugat că în contextul crizei din Ucraina, "consolidarea statului de drept şi supremaţia legii, precum şi combaterea activităţilor care slăbesc statul din interior, în special corupţia, capătă o semnificaţie aparte"

Noul director al SRI a mai adăugat că discuţiile cu şeful FBI au vizat şi dezvoltarea dialogului şi a cooperării în domeniul securităţii cibernetice, "domeniu în care SRI este autoritate naţională".

"Spaţiul cibernetic devine tot mai important pe zi ce trece din punct de vedere al securităţii, fie că vorbim de acţiuni infracţionale derulate online, fie că vorbim de cyberterorism, fie că avem în vedere spionajul cibernetic. Pentru a putea face faţă avansului accelerat al tehnologiilor de comunicaţii va trebui să ne asigurăm că avem resursele umane, tehnice şi nu în ultimul rând legale pentru a ne putea îndeplini misiunea", a declarat Hellvig.

Reamintim în context că în perioada ce a precedat numirea lui Eduard Hellvig în fruntea SRI, politicul şi serviciile au pus o presiune puternică pentru adoptarea unor legi de tip Big Brother. Curtea Constituţională a României a respins de anul trecut şi până în prezent trei astfel de legi, ultima dintre ele fiind legea securităţii cibernetice, (legea 580/2014) cunoscută îndeobşte sub titulatura de Big Brother 3.

Dincolo de aspectele ce ţineau de securitate naţională, lupta contra terorismului etc., respectiva lege instituia practic percheziţia electronică fără mandat judecătoresc, ceea ce a stârnit oprobriul societăţii civile şi a dus la declararea legii ca neconstituţională de către CCR.

După respingerea legii, fostul şef SRI, George Maior, a avut un atac virulent al adresa judecătorilor Curţii Constituţionale, acuzându-i că "au creat un vid legislativ". Ieşirea lui Maior a stârnit valuri de critici şi a dus la demisia acestuia.

Pe 11 februarie a.c., Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor a demarat lucrările pentru o nouă Lege privind securitatea cibernetică a României, care, potrivit deputaţilor, "va respecta indicaţiile Curţii Constituţionale" şi" va contribui la consolidarea securităţii cibernetice, prin stabilirea unor obligaţii ce revin persoanelor de drept privat care deţin infrastructuri cibernetice."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor