Taiwanul cere Chinei să se “căiască” pentru Masacrul din Piaţa Tiananmen

Un bărbat chinez, numit omul-tanc, împiedică o coloană de tancuri să ajungă în Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989. (Charlie Cole)
Andrei Popescu
04.06.2019

China trebuie să se “căiască sincer” pentru suprimarea sângeroasă a manifestanţilor pro-democraţie din Piaţa Tiananmen în urmă cu trei decenii, a declarat luni Taiwanul, potrivit Reuters.

Astăzi se comemorează 30 de ani de când soldaţii comunişti chinezi au deschis focul pentru a pune capăt protestelor conduse de studenţi. Autorităţile interzic în China continentală orice fel de comemorări publice ale masacrului şi nu au publicat niciodată numărul total al victimelor. Estimările grupurilor pentru drepturile omului şi ale martorilor variază de la câteva sute la câteva mii.

“China trebuie să se căiască sincer pentru incidentul din 4 iunie şi să promoveze proactiv reforme democratice”, a susţinut Consiliul taiwanez pentru Probleme legate de China continentală într-o declaraţie ce probabil îi va înfuria pe tovarăşii din Beijing.

“Sfătuim cu sinceritate autorităţile chineze să recunoască greşeala istorică şi să ceară scuze cât mai curând posibil”, se mai precizează în declaraţie.

Consiliul a susţinut că Beijingul a spus minciuni şi a distorsionat adevărul pentru a muşamaliza evenimentele din 1989.

Regimul chinez şi-a amplificat eforturile de suprimare a activiştilor pentru drepturile omului.

Taiwanul democratic tinde să folosească comemorările masacrului din Tiananmen pentru a critica China şi a-i cere să se confrunte cu ceea ce a făcut. Beijingul susţine că Taiwanul este teritoriul său sacru ce va fi recuperat chiar şi cu forţa dacă este necesar.

Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a declarat că 4 iunie 1989 a fost un “punct de cotitură istoric” pentru China, care de atunci nu a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte drepturile democratice.

“Din păcate, deşi China a făcut progrese în dezvoltarea economiei în ultimii ani, drepturile omului şi libertatea din ţară sunt încă oprimate în mod masiv”, a afirmat preşedinta taiwaneză la o întâlnire cu activişti străini pentru drepturile omului.

“De asemenea, ne pasă mult de dezvoltarea democraţiei şi a drepturilor omului în China continentală şi sperăm că China va putea să păşească pe această cale”, a mai precizat Tsai într-o declaraţie publicată de biroul prezidenţial.

Situaţia drepturilor omului în China a fost abordată şi în raportul publicat la sfârşitul lunii aprilie de către Comisia pentru Libertatea Religioasă Internaţională (USCIRF).

Condiţiile credincioşilor religioşi s-au înrăutăţit tot mai mult în China, potrivit raportului publicat la sfârşitul lunii aprilie de către Comisia pentru Libertatea Religioasă Internaţională, din cauza eforturilor regimului comunist de a “chinezifica” convingerile religioase, campanie ce vizează cooptarea credinţelor care nu sunt aprobate de stat şi rămân în afara controlului Partidului Comunist Chinez.

De asemenea, raportul a mai precizat că un milion de membri de partid au fost plasaţi să locuiască cu familii ale musulmanilor uiguri şi să raporteze orice semn de comportament religios “extremist”: de exemplu a avea barbă “anormală”, a purta văl sau a accesa materiale religioase pe Internet.

Între timp, regimul a continuat să îi persecute pe budiştii tibetani aplicând o strategie de asimilare forţată şi suprimare, susţine raportul. Strategia include controlarea educaţiei din mănăstiri, decizia partidului dacă pot fi construite instituţii religioase sau pot fi folosite unele locuri pentru rugăciune, precum şi restricţionarea întâlnirilor religioase.

Persecuţia desfăşurată de regimul chinez timp de aproape două decenii împotriva aderenţilor mişcării spirituale Falun Gong, cunoscută şi sub numele de Falun Dafa, a fost de asemenea evidenţiată în raport, împreună cu recoltarea forţată şi pe viu de organe de la practicanţi Falun Gong închişi în închisori sau centre de reeducare.

Raportul a precizat că suprimarea catolicilor “de casă” (neînregistraţi la biserica chineză de stat) a fost intensificată în cea de-a doua jumătate a anului trecut, chiar şi după semnarea unui important acord în luna septembrie între Vatican şi Beijing, prin care regimul comunist a primit dreptul de a numi episcopi în locul Sfântului Scaun.

China a amplificat presiunea asupra Taiwanului, care în ianuarie 2019 va desfăşura alegeri prezidenţiale, încercând să îi confişte cei câţiva aliaţi diplomatici şi trimiţând în mod regulat avioane de vânătoare în apropierea insulei.

Beijingul suspectează că Tsai şi Partidul Progresiv Democrat urmăreşte să promoveze obţinerea independenţei oficiale a Taiwanului, o linie roşie pentru China. Tsai a declarat în repetate rânduri că doreşte să menţină status quo-ul, însă a promis că va apăra democraţia ţării sale.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor