Ţările Baltice, Polonia nu cred că NATO va răspunde unei invazii ruse

Reprezentanţii guvernamentali şi experţii în securitate din Ţărilor Baltice şi Polonia nu au încredere că NATO va sări în apărarea lor dacă ar fi invadate de Rusia, conform unui nou studiu asupra provocărilor privind securitatea pe care le înfruntă frontul estic al Alianţei.
Sigla NATO
Sigla NATO (Captură Foto)

Center for Strategic and Internaţional Studies, un think tank din Washington, D.C., a colectat opinii de la lideri ai ŢărilorBaltice şi Polonia, privind situaţia securităţii în estul Europei. Sondajul a descoperit mari temeri cu privire la dezvoltarea, de către Rusia, a forţei militare, a capacităţilor sale cibernetice şi a campaniei sale propagandistice, arată un articol al Washington Free Beacon.

Reprezentanţii aliaţilor NATO în estul Europei au manifestat de asemenea o “neîncredere surprinzător de răspândită că NATO va ajunge vreodată la un consens asupra implementării Articolului 5 - referitor la apărarea colectivă - în cazul unui atac rusesc asupra unui teritoriu aliat în est”, conform raportului făcut pe baza studiului.

Tratatul de înfiinţare a NATO susţine în Articolul 5 că membrilor Alianţei li se cere să apere reciproc din punct de vedere militar, astfel încât “un atac împotriva unui singur aliat este considerat un atac împotriva tuturor aliaţilor”. Principiul a fost invocat pentru prima dată după atacurile teroriste din SUA din 11 septembrie 2001, precipitând războiul din Afganistan, deşi există mari controverse asupra implicării Afganistanului în atacuri.

Studiul a fost desfăşurat între sfârşitul anului 2015 şi luna mai a acestui an, înainte ca NATO să fi finalizat un acord privind desfăşurarea a patru batalioane multinaţionale în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, într-un regim rotational începând cu 2017. În timp evoluţia plănuită de NATO a urmărit să refacă încrederea de-a lungul frontului său estic, studiul reflectă o ezitare în rândul Ţărilor Baltice şi a Poloniei de a crede că aliaţii lor occidentali vor interveni dacă una dintre acele ţări este invadată de Rusia, care a invadat Ucraina în 2014 şi Georgia în 2008.

“Discuţiile noastre au expus un scepticism fundamental faţă de eficienţa mecanismelor decizionale ale NATO şi, în acest sens, au expus îndoieli generalizate privind nivelul de voinţă politică necesar pentru a ajunge la un consens pentru acţiune”, au scris cercetătorii.

“În plus, discuţiile noastre au dezvăluit un resentiment faţă de o percepută presupunere occidentală că apărarea Ţărilor Baltice este imposibilă şi că o luptă pentru eliberare, după o invazie şi ocupaţie rusească reuşită, va fi cel mai probabil necesară. Într-un astfel de caz, câţiva interlocutori s-au întrebat dacă aliaţii vor lupta pentru toţi membrii şi, mai mulţi, dacă Articolul 5 ar putea fi de încredere într-un context la nivel de alianţă”, au mai scris cercetătorii.

Temerile în legătură cu agresiunea rusească s-au intensificat după invazia Ucrainei şi anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014. Comasarea planificată a NATO în estul Europei urmăreşte să descurajeze provocările ruşilor dar, în acelaşi timp, a atras iritarea Moscovei.

Rusia a anunţat că va crea noi divizii militare pentru a contracara desfăşurările militare ale NATO şi recent şi-a actualizat şi consolidat forţele din Kaliningrad, o enclavă care se învecinează cu Polonia şi Lituania.

Tensiunile dintre Moscova şi Washington s-au intensificat în săptămânile recente ca urmare a conflictului din Siria, unde Rusia îl sprijină pe dictatorul sirian Bashar al-Assad.

Administraţia SUA a acuzat oficial Rusia de atacuri împotriva instituţiilor politice americane, inclusiv Convenţia Naţională Democrată, pentru a influenţa alegerile prezidenţiale. Câteva ore mai târziu, Moscova a amplasat rachete nucleare în Kaliningrad.

Teama de ameninţările cibernetice, militare, nucleare şi de altă natură din partea Rusiei sunt în special crescute în Ţările Baltice şi Polonia. În ultimii ani Rusia şi-a sporit prezenţa militară în apropierea Ţărilor Baltice prin organizarea de exerciţii militare terestre şi aeriene în apropierea graniţei sale cu naţiunile NATO şi prin staţionarea de avioane de luptă la o bază aeriană din Lida, Belarus, situaţia în apropiere de graniţa cu Polonia şi Lituania.

Liderii est-europeni care au participat la studiu şi-au manifestat îngrijorarea faţă de “avantajul militar convenţional” al Moscovei în faţa forţelor lor mult mai reduse.

“Neliniştea în privinţa Rusiei este amplificată de nesiguranţa regiunii în legătură cu nivelul angajamentului SUA şi al aliaţilor occidentali pentru apărarea colectivă”, au scris cercetătorii.

Oficialii guvernamentali, experţii şi alţii au evidenţiat angajamentul Rusiei de a-şi dezvolta forţele pentru a concura mai bine cu forţele occidentale. Liderii militari americani consideră Rusia şi China concurenţi aproape egali în privinţa puterii militare.

Un alt aspect de îngrijorare este prioritizarea continuă a modernizării armatei ruseşti în ciuda problemelor economice interne pe care le înfruntă Rusia.

Puterile est-europene au fost luate prin surprindere de exerciţii militare “neprogramate” ale Rusiei, care au fost desfăşurate cu o frecvenţă crescută în regiune, conform adjunctului secretarului general al NATO. Conform raportului, unii experţi se tem că frecvenţa acestor exerciţii va “amorţi” partenerii NATO în faţa mutărilor majore ale Rusiei.