Toni Greblă a încercat să scape de interceptările din dosarul său. Înalta Curte i-a spus "NU"

Fostul judecător CCR Toni Greblă a încercat să profite de situaţia creată după decizia Curţii Constituţionale privind interceptările, însă planurile sale au eşuat.
Tony Greblă, numărând struţii la DNA
Tony Greblă, numărând struţii la DNA (Epoch Times România)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea formulată de fostul judecător CCR, Toni Greblă, care viza înlăturarea interceptărilor din dosarul în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA.

Decizia magistraţilor nu este însă definitivă şi poate fi contestată de Toni Greblă.

Dacă în urma deciziei CCR care a spart "Binomul" existau tot felul de speculaţii cu privire la soarta interceptărilor din dosarele aflate pe rol, acum lucrurile par să fie din ce în ce mai clare. Nu este prima dată când Înalta Curte dă tonul în direcţia păstrării acestor interceptări făcute de servicii.

Dosarul lui Greblă

Fostul membru al CCR, Toni Greblă, a fost trimis în judecată, în septembrie 2015, sub acuzaţia de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat, fals în declaraţii şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului din dosar, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (2010 – 2013) şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri, Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro;

- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei;

- în 02.11.2011, suma de 1.200 lei;

- în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.

În schimbul acestor foloase necuvenite, Toni Greblă i-a promis lui Ion Bîrcină că va interveni şi determina diferiţi funcţionari publici – din cadrul societăţilor şi companiilor naţionale cu capital de stat, ministere, autorităţi publice centrale şi locale – să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi ş.a.) sa obţină contracte comerciale sau alt tip de facilităţi comerciale.

"În perioada 2008 – 2012, (punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 şi 2012), inculpatul Greblă Toni a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la inculpatul Bîrcină Ion, în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influenţă, inculpatul Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcţii, transport, fier vechi ş.a.)", se arată în comunicatul DNA.

Procurorii susţin că, în perioada 2009 – 2015, în calitate de senator şi ulterior judecător la CCR, Greblă a pretins şi primit, direct şi indirect, de la cumpărătorul de influenţă Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276,42 lei, din care:

- 360.269,42 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj).

- 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de şase angajaţi în perioada 2011 - 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma din Buduhala – Teleşti).

În schimb, Greblă ar fi promis că va interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influenţă Prundianu Mihai, cu interese în domeniul energiei.

"În perioada 2010 – 2015, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, Greblă Toni a efectuat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (operaţiuni financiare ca acte de comerţ), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, prin interpuşi, încălcând dispoziţiile legale privind incompatibilităţile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituţională şi senatorilor.

Începând cu luna august 2014, inculpatul Greblă Toni a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancţiuni economice de export, aşa cum avea Uniunea Europeană din partea Federaţiei Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport şi comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienţei reale a bunurilor – ţară din Uniunea Europeană)", acuză procurorii DNA.

În perioada 2008-2015, Toni Greblă a omis să declare în cele 13 declaraţii de avere din datele de 15.12.2008, 21.05.2009, 25.10.2010, 12.05.2011, 30.05.2012, 15.10.2012, 18.12.2012, 13.06.2013, 18.12.2013, 06.01.2014, 11.06.2014, 05.02.2015, 10.02.2015, faptul că a dobândit de la o rudă, printr-un contract de donaţie, un teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în extravilanul com. Teleşti, jud. Gorj.

"În perioada 2010 – 2015, inculpatul Grecu Gheorghe a înlesnit şi l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă în săvârşirea faptei de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia (de senator şi judecător de Curte Constituţională). Concret, acesta a acceptat să acţioneze în mod ocultat şi disimulat în sensul asumării, în mod nereal, a calităţii de proprietar al fermei, efectuând pentru Greblă Toni diferite acte de gestionare şi administrare a fermei, inclusiv operaţiuni financiare ca acte de comerţ (negocieri, contracte ş.a.). Aceasta, în condiţiile în care Grecu Gheorghe cunoştea care erau sursele de finanţare şi cine era proprietarul fermei situate în extravilanul comunei Teleşti, jud. Gorj, respectiv Greblă Toni.

În perioada respectivă, Grecu Gheorghe a obţinut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei. Aceste beneficii salariale necuvenite au fost plătite de inculpatul Prundianu Mihai prin Asociaţia Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia. Aceste acţiuni ale inculpatului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenţei situaţiei de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât şi facilitatea obţinerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective", se precizează în comunicatul DNA.