Ucraina: rundă de negocieri ratată. Merkel face încă un apel către Kremlin

Cancelarul german Angela Merkel a făcut apel duminică guvernului rus pentru a-şi folosi influenţa asupra separatiştilor din estul Ucrainei în vederea implementării planului de încetare a focului asupra căruia s-a căzut de acord în Minsk în 5 septembrie şi care urmăreşte să ducă la încetarea conflictului.
Cancelarul german Angela Merkel. (JOHN MACDOUGALL / AFP / Getty Images)
Andrei Popescu
29.12.2014

Cancelarul german Angela Merkel a făcut apel duminică guvernului rus pentru a-şi folosi influenţa asupra separatiştilor din estul Ucrainei în vederea implementării planului de încetare a focului asupra căruia s-a căzut de acord în Minsk în 5 septembrie şi care urmăreşte să ducă la încetarea conflictului.

Discuţiile planificate pentru 24 şi 26 decembrie în vederea avansării aranjamentelor privind încetarea focului – care implică Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa – încă nu au avut loc.

“O stabilizare a situaţiei poate avea loc doar dacă liniile de contact asupra cărora s-a căzut de acord sunt pe deplin implementate”, a susţinut o purtătoare de cuvânt a cancelarului german într-o declaraţie.

“[Merkel] a făcut apel guvernului rus pentru a-şi folosi influenţa asupra separatiştilor în acest sens”, a declarat ea.

Într-o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, care a a avut loc sâmbătă seara, Merkel şi-a exprimat regretul că discuţiile grupului de contact nu au avut loc.

De asemenea, Poroşenko a declarat luni că se va întâlni în 15 ianuarie cu preşedintele francez Francois Hollande, cu cancelarul german şi liderul rus Vladimir Putin. Întâlnirea va avea loc în Astana, Kazahstan.

Merkel, care a fost implicată îndeaproape în eforturile pentru rezolvarea crizei, a lăudat de asemenea schimbul de prizonieri care a avut loc între guvernul ucrainean şi separatişti.

Deşi acordul din septembrie a fost încălcat de ambele părţi, violenţele din estul Ucrainei au scăzut în intensitate în luna decembrie, crescând speranţele pentru desfăşurarea unor discuţii suplimentare pentru pace.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii, de către Ucraina, a Acordului de liber schimb cu UE, pe care Ianukovici l-a evitat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Au existat rapoarte despre soldaţi ruşi morţi în Ucraina, înmormântaţi în secret în patria care i-a trimis în luptă, fără onoruri militare.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor