Un studiu internaţional arată că incidenţa cancerului creşte mai rapid în rândul tinerilor

Un nou studiu de amploare a relevat că numărul cazurilor de şapte tipuri de cancer a crescut brusc în rândul tinerilor din Marea Britanie, ceea ce a determinat avertismente conform cărora alegerile legate de stilul de viaţă costă mii de vieţi în fiecare an.

Numărul persoanelor sub 50 de ani diagnosticate cu cancer de prostată în Anglia s-a mărit de patru ori începând cu 2001, în timp ce diagnosticările de cancer de intestin, de rinichi şi de uter cu debut precoce s-au mai mult decât dublat, potrivit The Guardian.

Analiza datelor privind cancerul din Marea Britanie, SUA şi Olanda, realizată de World Cancer Research Fund, a identificat "creşteri semnificative" ale cazurilor de cancer cu debut precoce pentru şapte tipuri de cancer în Anglia, cinci tipuri în SUA şi patru în Olanda.

Deşi incidenţa cancerului a crescut la nivel global în toate grupele de vârstă, rata de creştere a cazurilor cu debut precoce este mai mare decât în cazul celorlalte grupe de vârstă.

Experţii au afirmat că aceste cifre reflectă epidemia globală de obezitate, alimentaţia nesănătoasă şi lipsa exerciţiilor fizice, precum şi o conştientizare tot mai mare a cancerului şi diagnosticarea mai timpurie.

Cancerul în rândul persoanelor sub 50 de ani este încă rar, vârsta mediană la momentul diagnosticării fiind de peste 60 de ani, dar tendinţa este îngrijorătoare, au remarcat autorii.

Mark Lawler, profesor de sănătate digitală şi titular al catedrei de genomică translaţională a cancerului la Queen’s University Belfast, a calificat problema drept "o bombă cu ceas pe care trebuie să o dezamorsăm cât mai repede posibil, altfel cifrele vor continua, fără îndoială, să crească".

El a continuat: "Tendinţa generală este, de asemenea, deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că apare pe fondul unor factori legaţi de stilul de viaţă care contribuie la mii de decese".

În Marea Britanie, dintre cele 12 tipuri de tumori studiate, ratele de incidenţă ale cancerului de prostată în rândul bărbaţilor sub 50 de ani au crescut de la un caz la 100.000 de persoane în 2001 la 3,6 la 100.000 în 2023. În aceeaşi perioadă, ratele de cancer colorectal în rândul persoanelor sub 50 de ani au crescut de la 3,9 la 100.000 de persoane în 2001 la 8,4 la 100.000 în 2023, în timp ce incidenţa cancerului de col uterin şi a celui renal cu debut precoce s-a dublat, ajungând la 3,9, respectiv 3 la 100.000 de persoane.

Rata cancerului de sân în rândul persoanelor sub 50 de ani a crescut, deşi într-un ritm mai lent, de la 42 la 47,5 la 100.000 în 2023, în timp ce s-au înregistrat creşteri şi în incidenţa cancerului pancreatic şi hepatic cu debut precoce.

În SUA, analiza datelor oficiale începând cu anul 2000 a arătat că, în rândul pacienţilor cu vârsta sub 50 de ani, ratele de incidenţă ale cancerului renal s-au mai mult decât dublat, de la 2,5 la 100.000 de persoane în 2000 la 5,3 în 2023, în timp ce cancerele de intestin, de uter şi de pancreas au crescut toate cu peste 50%, iar cancerul de sân cu aproximativ 20%.

În cazul Ţărilor de Jos, cercetătorii au constatat creşteri semnificative ale incidenţei cancerului de intestin, de rinichi, de ficat şi de col uterin cu debut precoce.

În schimb, ratele de cancer pulmonar în rândul persoanelor sub 50 de ani au scăzut în toate cele trei ţări, reflectând scăderea continuă a fumatului în aceste ţări.

Dr. Giota Mitrou, directorul executiv pentru cercetare şi politici al World Cancer Research Fund (WCRF), a calificat această evoluţie drept "îngrijorătoare" şi a adăugat: "În spatele fiecărei cifre se află o persoană care se confrunta cu cancerul mai devreme decât s-ar fi aşteptat ea însăşi, familia sa şi, adesea, chiar medicul său. Deşi cancerul este încă mult mai frecvent la adulţii în vârstă, aceste tendinţe în schimbare în rândul generaţiilor mai tinere trebuie tratate ca o prioritate serioasă în domeniul cercetării şi al prevenirii cancerului".

WCRF a afirmat că factori de risc precum creşterea nivelului de obezitate, alimentaţia nesănătoasă, exerciţiul fizic insuficient, consumul de alcool, fumatul şi expunerile la factori de mediu (cum ar fi poluanţii, substanţele chimice, materialele plastice, poluarea apei şi a aerului) ar putea contribui la această tendinţă. Aproximativ 40% din cazurile de cancer sunt legate de aceste tipuri de factori de risc modificabili. Cu toate acestea, o mai mare conştientizare a simptomelor cancerului înseamnă, de asemenea, că oamenii au şanse mai mari să fie diagnosticaţi mai devreme.

"Deşi nu înţelegem pe deplin de ce se înregistrează mai multe cazuri de cancer la persoanele cu vârsta sub 50 de ani, este probabil că factorii de risc asociaţi cancerului – de exemplu, supraponderalitatea şi obezitatea, alimentaţia, consumul de alcool şi fumatul – să joace un rol", a declarat dr. Vanessa Gordon-Dseagu, manager de transfer al cercetării la WCRF.

"În acelaşi timp, publicul este din ce în ce mai conştient de factorii de risc asociaţi cancerului şi de semnele şi simptomele bolii pe care trebuie să le urmărească, astfel încât este mai probabil să solicite asistenţă medicală atunci când le resimt".

Deşi tot mai multe cazuri de cancer sunt diagnosticate într-un stadiu incipient, "creşterea numărului de diagnostice nu explică în totalitate situaţia, fiind necesare mai multe cercetări pentru a înţelege cancerele cu debut precoce", a adăugat ea.

King’s College London a anunţat un nou studiu clinic care va include 250.000 de persoane, finanţat de Cancer Research UK, pentru a investiga creşterea numărului de cazuri de cancer de colon în rândul adulţilor tineri.

Studiul va încerca să ofere o înţelegere mai clară a echilibrului dintre agravarea factorilor de risc şi o mai bună depistare în contextul acestei creşteri.

Un purtător de cuvânt al Departamentului Sănătăţii şi Asistenţei Sociale din Marea Britanie a declarat: "Aceste constatări subliniază motivul pentru care diagnosticul precoce se află în centrul planului nostru naţional de combatere a cancerului. Pentru a contribui la depistarea mai rapidă a cancerului, investim în noi tehnologii care să accelereze diagnosticul, extindem testarea genetică şi sprijinim cercetarea pentru a înţelege mai bine cauzele cancerului şi cine ar putea fi cel mai expus riscului.

De asemenea, acordăm prioritate cercetării privind tipurile de cancer mai rare şi cu rate de supravieţuire mai scăzute, iar ambiţia noastră este că, până în 2035, trei sferturi dintre persoanele diagnosticate să fie vindecate de cancer sau să trăiască o viaţă normală cu această boală, salvând astfel 320.000 de vieţi. Consiliul naţional pentru cancer, pe care l-am anunţat recent, are un reprezentant dedicat copiilor şi tinerilor, deoarece suntem conştienţi de impactul devastator al apariţiei cancerului într-o etapă timpurie a vieţii".