Ursula von der Leyen critică extrema dreaptă europeană ca fiind "agenţi ai lui Putin"

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat extrema dreaptă ca fiind "agenţi ai lui Putin", refuzând totodată să excludă colaborarea cu alţi naţionalişti de dreapta, în contextul în care a început campania electorală înaintea alegerilor europene din iunie, potrivit The Guardian.

Ursula von der Leyen încearcă să obţină un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei, în cadrul remanierii iminente a posturilor de conducere din UE, care urmează după alegerile europene.

În cadrul unei dezbateri desfăşurate luni la Maastricht cu rivali din tot spectrul politic, von der Leyen a trecut la atac împotriva grupului de extremă dreapta Identitate şi Democraţie (ID) din Parlamentul European, care reuneşte Raliul Naţional din Franţa, Alternativa pentru Germania (AfD) şi Partidul Popular Danez.

Se aşteaptă ca grupul ID să obţină câştiguri semnificative în cadrul votului pan-european din 6-9 iunie şi ar putea chiar să devină a treia forţă ca mărime, ameninţând politicile cheie ale UE, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina, acţiunile privind clima şi extinderea blocului.

Adresându-se reprezentantului de extremă-dreapta al Partidului Popular Danez, Anders Vistisen, şefa CE i-a acuzat pe aliaţii săi din AfD că sunt susţinători ai liderului rus Vladimir Putin, afirmând că programul lor electoral este un ecou al "minciunilor şi propagandei lui Putin".

"Este foarte important să nu fim distraşi de la adevărata problemă: şi aceştia sunt agenţii lui Putin care încearcă să distrugă din interior prin dezinformare şi polarizare. Şi vedem un exemplu aici, în această seară", a spus von der Leyen, arătând spre Vistisen.

Însă preşedinta Comisiei a fost mult mai rezervată în ceea ce priveşte închiderea alianţelor cu grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), care reuneşte partidul Fraţii Italiei al premierului italian Georgia Meloni, partidul polonez Lege şi Justiţie şi partidul de extremă dreapta Vox din Spania. "Depinde foarte mult de componenţa parlamentului şi de cine se află în ce grup", a declarat von der Leyen.

CRE, care nu a trimis pe nimeni la dezbaterea de la Maastricht, a descris acordul de mediu al UE ca fiind uneori "dogmatic, antieconomic şi antisocial".

Partidul Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen ar urma să rămână cea mai mare forţă din Parlamentul European, urmat de Partidul Socialiştilor Europeni, în cadrul unor alegeri în care se aşteaptă ca atât partidele de centru-stânga, cât şi Verzii să piardă teren.

În timp ce opt candidaţi care au participat la dezbatere şi-au declarat interesul pentru conducerea Comisiei Europene, von der Leyen este singura care are şanse serioase la acest post.

În timpul dezbaterii de 90 de minute, ea a arătat o latură mai înflăcărată decât în mod obişnuit, mai ales când a fost vorba de invazia rusă în Ucraina şi de războiul Israelului în Gaza.

Şefa Executivului comunitar a criticat o sugestie a candidatului stângii radicale, Walter Baier, potrivit căruia războiul din Ucraina s-ar putea încheia dacă ambele părţi ar negocia.

"M-am săturat să aud asta", a spus ea, menţionând că a fost de şapte ori în Ucraina şi că a văzut sacii cu cadavre de la Bucea, unde sute de civili au fost ucişi de forţele ruse.

"Dacă vreţi să puneţi capăt acestui război, Putin trebuie doar să înceteze să mai lupte şi atunci războiul se termină", a continuat ea.

Confruntându-se cu critici din partea stângii privind poziţia UE faţă de Israel, von der Leyen a declarat că Israelul are "dreptul de a se apăra în limitele dreptului umanitar şi al dreptului internaţional", adăugând că este "insuportabil" şi "inacceptabil" să vezi câţi civili nevinovaţi mor, în special copii.

Apărându-şi bilanţul în ceea ce priveşte acordul de mediu al UE, ea l-a atacat şi pe candidatul principal al Verzilor, eurodeputatul olandez Bas Eickhout, care a acuzat Comisia de "scădere a standardelor ecologice" după ce a retras o propunere de reducere a utilizării pesticidelor şi a slăbit măsurile de protecţie a naturii, în urma protestelor agricultorilor.

Liderii UE vor alege în cele din urmă următorul preşedinte al Comisiei Europene, dar această persoană va avea nevoie de sprijinul unei majorităţi de eurodeputaţi.

În încercarea de a prelua controlul privind această numire, Parlamentul European favorizează aşa-numitul sistem spitzenkandidaten, în care partidele politice europene îşi prezintă alegerile pentru conducerea Executivului UE.

În 2019, la îndemnul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, liderii UE au ocolit procesul spitzenkandidaten, trecând peste candidatul principal victorios al PPE, Manfred Weber, în favoarea Ursulei von der Leyen, care nu luase parte la nicio dezbatere preelectorală şi nici măcar nu se declarase interesată de acest post.

Ulterior, ea a devenit preşedinta Comisiei, după ce a obţinut sprijinul unei coaliţii de centru-dreapta, centru-stânga, liberali şi verzi în Parlamentul European.