"Victima este încurajată să-şi retragă plângerea" – Avocat, despre eşecul statului român în combaterea violenţei domestice

Anca Elena Bălăşoiu, avocată, profesoară universitară şi activistă civică, a discutat cu Ziare.com, despre faptul că, potrivit unui nou raport al Departamentului de Stat al SUA pentru 2023, România nu reuşeşte să-şi protejeze suficient de bine cetăţenii, în cazul de faţă femeile şi copiii, cele mai frecvente victime ale violenţei domestice.

Raportul, publicat pe 21 aprilie, aduce o serie de critici aspre României, abordând probleme care variază de la corupţia guvernamentală, până la nesoluţionarea sau soluţionarea tardivă a cazurilor de violenţă împotriva persoanelor vulnerabile.

Spre exemplu, în raportul său, Departamentul de Stat al SUA arată că “în unele cazuri, guvernul nu a aplicat în mod eficient legea privind violul şi violenţa domestică”, adăugând că, în general, “violenţa bazată pe gen, inclusiv violenţa domestică, a reprezentat o problemă gravă”, din cauză că “Poliţia nu dispune de proceduri pentru punerea în aplicare şi monitorizarea ordinelor de protecţie”, în timp ce “instanţele de judecată au instrumentat foarte puţine cazuri de violenţă domestică”.

Întrebată cum evaluează politicile asumate de România în ultimul deceniu, pentru combaterea violenţei domestice, respectiv a violenţei împotriva femeilor, Bălăşoiu a afirmat că s-au mai luat nişte măsuri în ultimii ani, doar că a fost insuficient.

“Din păcate, poliţiştii - pentru că sunt primii la care ajung victimele, de cele mai multe ori, nu sunt şcoliţi pentru completarea formularisticii necesare pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu. Din păcate, Poliţia Română se confruntă de foarte mulţi ani şi cu o deficienţă de personal, mai ales în mediul rural. Aceste aspecte conduc la o descurajare a victimelor, de a se adresa organelor de aplicare a legii, în ceea ce priveşte emiterea unui ordin de protecţie. 52% dintre români locuiesc în mediul rural, deci ne putem gândi că cel puţin jumătate dintre cazurile de violenţă domestică se petrec acolo. De asemenea, discutăm despre o deficienţă de personal şi la nivel de parchet, pentru că orice ordin provizoriu de protecţie este supus în primul rând confirmării de către procuror, iar apoi de instanţă.

E o problemă legată şi de acordarea unei asistenţe juridice obligatorii pentru victimă. Acest lucru este prevăzut în legislaţie, dar de cele mai multe ori, victima primeşte avocat din oficiu abia când se ajunge la instanţă. Astfel, procurorul poate să-i respingă cererea victimei privind emiterea unui ordin de protecţie pentru că persoana vătămată nu a ştiut că trebuie să-şi adune şi nişte minime probe, că aceasta nu a fost îndrumată către un institut de medicină legală. Atunci procurorul poate respinge ca neprobat actul de violenţă. Astfel, nu se mai ajunge la instanţă”, a precizat ea.

Potrivit avocatei, problema este amplificată şi de faptul că lipsesc cunoştinţele tehnice, “de utilizare, de aplicare a acestor brăţări electronice, care nu se folosesc pe scară largă, pe cât de des ar trebui”.

“Nu există sisteme de supraveghere video peste tot, la nivel naţional. În plus, există şi foarte multe încălcări ale ordinelor. Agresorii atacă din nou victima sau încearcă să ia legătura cu ea şi foarte rar se dispune arestarea agresorului. În cazurile de viol, România este celebră pentru faptul că aceste cazuri sunt motivate, de foarte multe ori, destul de superficial, se stabilesc pedepse prea mici”, a continuat ea.

Totodată, întrebată despre eşecul justiţiei, Bălăşoiu a declarat că, “de obicei, victima este încurajată să-şi retragă plângerea atunci când nu are avocat”.

“Li se spune de la Poliţie, informal, că sunt deja multe dosare în lucru, că dosarele vor fi clasate, că vor fi cheltuieli judiciare. Dar acele cheltuieli judiciare sunt modice, câţiva zeci de lei, dar victimele nu cunosc acest lucru. Am dosare cu agresiuni şi din 2016-2017 şi nu am primit niciun fel de soluţie. În acest caz, vorbim despre prescripţie. Am avut clientă cu plămâni perforaţi, dar fapta s-a prescris. Noi, ca avocaţi, mai avem nişte pârghii, trebuie să mai faci o cerere, dai un telefon, te interesezi de stadiul cercetării, mai propui un martor, dacă ai, ataşezi certificatul medico-legal, atragi atenţia asupra dosarului. Altfel, n-ai ce face. Aştepţi să-ţi vină rândul, dar aici te loveşti de problema despre care v-am spus-o la începutul discuţiei, deficienţa de personal. Nu vreau să mă gândesc la rea-credinţă, deşi există şi cazuri de corupţie”, a continuat ea. Mai multe detalii aici.