Victor Orîndaş, judecător moldovean refugiat la Bucureşti, acuză presiuni în Justiţie, implicarea SIS [video]

La Chişinău odată cu toamna a venit vremea compromatelor. După scandalurile legate de miliardul furat, de bandele de oligarhi şi cele iscate de politicieni prinşi în ipostaze intime, se pare că a venit vremea ca Justiţia să apară şi ea în toată goliciunea în faţa oamenilor.
Judecător Victor Orândaş, 3 noiembrie 2015
Judecător Victor Orândaş, 3 noiembrie 2015 (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Cu câteva zile în urmă, seara târziu la redacţia Epoch Times din Bucureşti, s-a prezentat, obosit şi evident speriat, judecătorul moldovean Victor Orîndaş, cu un caz ieşit din comun şi dorinţa de a vorbi presei.

Victor Orândaş, al cărui nume este vehiculat în presa din R. Moldova într-un scandal privind delapidarea a 18 miliarde de dolari din Rusia, s-a refugiat în România.

Judecătorul acuză presiuni făcute asupra sa de către un superior de-al său din Justiţie, precum şi de doi agenţi SIS, care îl îndemnau să judece după comandă unul dintre cele mai bizare cazuri înregistrate de Justiţia de la Chişinău în ultimii ani – închiderea Asociaţiilor Obşteşti Falun Gong.

Cazul, cu o miză internă complet nesemnificativă pentru cei aflaţi la putere în Moldova, reflectă amestecul Chinei în politica – şi mai nou Justiţia – altor state.

Justiţia se bate cu simboluri

În decembrie 2013 Elena Hrenova, deputat socialist, care reprezenta o obscură asociaţie a invalizilor şi veteranilor de război, s-a adresat Judecătoriei Sectorului Buiucani cerând recunoaşterea caracterului extremist al unui simbol - numit "Falun", afirmând că două asociaţii obşteşti - una municipală - Falun Dafa - şi alta republicană - Asociaţia de Qigong Falun Gong Moldova - ar promova extremismul de tip fascist din cauza acestui simbol.

Motivaţia plângerii era că simbolul respectiv ar conţine semnul svastika - trecea peste faptul că semnul respectiv este vechi de mii de ani, fiind prezent inclusiv pe amfore greceşti şi temple din actualul Israel - ba chiar ignorând că simbolul nici nu este înregistrat ca aparţinând celor două asociaţii.

Albul drept negru, negrul drept alb

Cele două asociaţii nu au nimic de a face cu fascismul, ci, de fapt, promovează o şcoală de qigong cunoscută sub numele de Falun Gong care propune un set de exerciţii fizice de tip meditativ, asemănătoare taichi-ului precum şi valorile adevăr, compasiune, toleranţă ca principii călăuzitoare pentru cei interesaţi.

Falun Gong, extrem de populară în China la începutul anilor 90, a ajuns, din cauza popularităţii uimitoare, pe radarul regimului comunist de la Beijing, care a început în 1999 o persecuţie sângeroasă (zeci de milioane de victime până în prezent) şi chiar o campanie de recoltare de organe pe viu de la aderenţii Falun Gong închişi în lagăre de muncă forţată (mai multe amănunte aici).

După plângerea făcută de Hrenova, în termene suspect de scurte, la data de 20 ianuarie 2014, judecătorul Dorin Dulghieru – în mai puţin de două luni - a soluţionat cazul, a admis cererea Elenei Hrenova - în pofida faptului că în 2010 deja există o hotărâre judecătorească a aceleiaşi instanţe prin care se constată că simbolul nu are conotaţii extremiste.

Hotărârea lui Dulghieru a fost atacată la Curtea de Apel Chişinău. La 2 aprilie 2014 completul format din judecătorii Victor Pruteanu, Anatol Minciună şi Iulia Cimpoi, a decis să menţină hotărârea dată de Dulghieru ca legală.

Asociaţiile obşteşti au contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, care a amânat cazul de şase ori, după care, la 28 ianuarie 2015, completul format din Nicolae Clima, Valerii Doagă, Ala Cobăneanu, Sviatoslav Moldovan şi Nina Toma, a menţinut şi el decizia Curţii de Apel.

După acelaşi scenariu Elena Hrenova a depus o a doua cerere, ca cele două asociaţii să fie dizolvate. Cererea a fost depusă în aprilie 2014 la Judecătoria Comercială de circumscripţie, unde cazul a fost judecat de judecătorul Victor Orîndaş.

Pe "repede înainte", Victor Orîndaş a emis hotărârea de a dizolva ambele asociaţii în 2-3 săptămâni, la 18 aprilie 2014.

Această hotărâre a ajuns şi ea la Curtea de Apel. La 15 iulie 2014 cei trei judecători, Marina Anton, Iurie Cotruţă şi Eugen Clim au menţinut hotărârea de dizolvare emisă de Orîndaş.

La 11 februarie 2015, Curtea Supremă de Justiţie, după multe amânări nemotivate ale şedinţei de judecată, prin completul format din Iuliana Oprea, Ion Corolevschii, Galina Stratulat, Ion Druţă, Dumitru Mardari, au considerat legale atât hotărârea Curţii de Apel cât şi pe cea emisă de Victor Orîndaş.

Momentan ambele hotărâri ale Curţii Supreme sunt atacate la CEDO. Cererile au fost primite şi sunt în curs de examinare. ONU, prin Biroul său pentru Drepturile Omului care a emis nota 2014-09-11.1/CC în septembrie 2014, s-a auto-sesizat şi a ridicat problema ilegalităţilor comise de sistemul de Justiţie de la Chişinău împotriva celor două asociaţii.

Buturuga mică răstoarnă carul geopolitic

Pe dosarul de la Judecătoria Comercială de circumscripţie mai există o procedură, nesemnificativă, prin care trebuiesc lichidate asociaţiile obşteşti. S-a numit un lichidator, care a preluat contabilitatea, actele de înregistrare, urmând ca timp de 6 luni acesta să preia eventuale cereri de la creditori. După cele 6 luni lichidatorul a trebuit să se adreseze în instanţă cu lichidarea totală şi radierea din registrul asociaţiilor necomerciale.

Dosarul acestei ultime proceduri a ajuns din nou la Victor Orîndaş. Deşi procedura era inevitabilă şi putea fi pronunţată într-un termen restrâns, procesul a trenat 7-8 luni, fiind amânat din diverse motive.

Pentru 2 noiembrie urma să fie examinat cazul, cu toate acestea reclamanţii nu s-au prezentat. Între timp, din motive necunoscute, Ministerul Justiţiei a mai publicat o dată hotărârea de lichidare a asociaţiilor - în ciuda faptului că cele două asociaţii nu erau lichidate procedural şi nici radiate din registru.

Pe 3 noiembrie Victor Orîndaş a emis încheierea care este prezentată şi pe materialul video asociat. Printr-o hotărâre surpriză, Orîndaş a scos cererea de pe rol motivând că cei care au dat în judecată nu se prezintă, invocând că simbolul nu are conotaţie extremistă şi că practicanţii Falun Dafa din Moldova sunt persecutaţi de către autorităţile moldoveneşti.

Orîndaş a depus o notă informativă către CSM, citând presiuni asupra sa, făcute de Ion Ţurcanu, şeful său. Plângerea către CSM a fost dezbătută azi 10 noiembrie cu uşile închise, deşi şedinţele sunt prin lege deschise publicului, au luat act de nota informativă şi au remis materialele procurorului General pentru a investiga cazul sub aspect penal.

Pentru moment Orîndaş se află în România, unde este vizibil speriat de presiunile făcute de colegii săi judecători din Moldova şi nu numai.