Victorie a societăţii civile în dosarul Mineriadei. Jandarmeria, MAI, SRI-ul ar putea deconta în solidar cu Iliescu & Co

Preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România anunţă că Înalta Curte a admis cererile sale şi ale colegilor săi de asociaţie şi a introdus statul, prin mai multe instituţii, ca părţi civilmente responsabile în dosarul Mineriadei.
Mineri la mineriadă în Bucureşti
Mineri la mineriadă în Bucureşti (Epoch Times România)

Înalta Curte a dispus, luni, introducerea mai multor instituţii ale statului român ca părţi civilmente responsabile în dosarul Mineriadei, anunţă preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, Viorel Ene, la finele şedinţei de cameră preliminară în care s-a pronunţat decizia. Cu alte cuvinte, respectivele instituţii vor răspunde în solidar cu inculpaţii pentru eventualele prejudicii.

Decizia a fost pronunţată în urma mai multor cereri formulate de membri ai AVMR, susţine Ene.

"Înalta Curte s-a pronunţat pe cererile pe care le-am făcut de-a lungul timpului pentru introducerea părţilor civilmente responsabile, adică instituţiile statului: Statul român prin Ministerul Finanţelor, Ministerul Public, Ministerul de Interne, MApN, SRI, Jandarmeria, Şcoala de Poliţie de la Băneasa, Liga Minerilor din Valea Jiului şi continuatorul lui IMGB, Ministerul Economiei. Acestea vor răspunde în solidar cu inculpaţii pentru eventualele prejudicii. (...) În sfârşit, una dintre erorile din dosarul instrumentat de Parchet a fost parţial remediată pentru că părţile responsabile, adică autorităţile statului au fost introduse în dosar, lucru refuzat tot timpul de Parchetul Militar, trimiţând doar 14 persoane fizice în instanţă", a declarat preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, Viorel Ene, pentru Epoch Times.

"Admite, în parte, cererile formulate având ca obiect introducerea în cauză de părţi responsabile civilmente Dispune introducerea în cauză a următoarelor părţi responsabile civilmente: 1. Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice; 2. Ministerul Afacerilor Interne; 3. Serviciul Român de Informaţii (SRI); 4. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 5. Guvernul României; 6. Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 7. Ministerul Apărării Naţionale; 8. Ministerul Economiei; 9. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”; 10. Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului; 11. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 12. Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 13. Societatea Comercială DOOSAN IMGB SA. Respinge toate celelalte cereri având ca obiect introducerea în cauză a părţilor responsabile civilmente. Având nevoie de timp pentru a delibera, stabileste pronunţarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată la data de 28.02.2019. Acordă termene de judecată în datele de 5, 6 şi 7 martie 2019", se precizează în decizia Înaltei Curţi.

Reamintim că pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Au mai fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil 'Cico' Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

La momentul respectiv, AVMR a acuzat că dosarul a fost deschis doar parţial. Concret, AVMR a susţinut că procuratura "refuză să cerceteze despre victimele îngropate la Străuleşti şi Domneşti" şi refuză să-i pună sub urmărire penală pe procurorii care, în '90, au emis mandate ilegale de arestare împotriva cetăţenilor reţinuţi ilegal la Măgurele şi Băneasa. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici. Tot AVMR a mai susţinut că instituţiile statului implicate în represiunea populaţiei civile trebuie să răspundă în solidar cu inculpaţii.

Mineriada

În zorii zilei de 13 iunie 1990, statul român, condus de Ion Iliescu, a trimis impresionante efective de poliţişti şi soldaţi în Piaţa Universităţii împotriva unei mâini de grevişti ai foamei. Tot pe 13 iunie, în Bucureşti s-a tras, 4 oameni fiind ucişi prin împuşcare. O zi mai târziu, în Bucureşti au năvălit minerii chemaţi de Iliescu, precum şi alţi mii de cetăţeni din toată ţara, convocaţi de senatori şi deputaţi. Au urmat bătăi, arestări, jafuri şi devastare.

Bilanţul acelor zile de teroare s-a soldat cu uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea altor 18. De asemenea, 1.388 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.250 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.

Ceea ce face din Mineriadă unul dintre cele mai dureroase şi ruşinoase episoade ale istoriei contemporane este faptul că preşedintele ţării a asmuţit cetăţeni ai acestei ţări împotriva compatrioţilor lor. În plus, nu trebuie uitat că, potrivit martorilor vremii, armata dotată cu muniţie de război a tras împotriva populaţiei civile. Pe 13 iunie 1990, patru persoane au fost omorâte prin împuşcare iar alte 18 rănite.

Recomandăm şi Înregistrările video cu prestaţia lui Iliescu la Mineriadă, ascunse de TVR cât a fost preşedinte (Video)

25 de ani mai târziu, în data de 21 octombrie 2015, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul "Mineriada". A fost nevoie de încă un an şi aproape trei luni pentru ca Iliescu să devină din suspect, inculpat.

Pe 13 iunie 2017, Ion Iliescu a fost trimis finalmente în judecată de Parchetul Militar.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne