Vrei să slăbeşti? Află de ce diverse alimente cu acelaşi conţinut caloric duc la rezultate diferite

Ouă versus chifle: ouăle mâncate la micul dejun duc la scăderi mai mari în greutate şi oferă mai multă energie decat consumul de chifle, deşi au acelaşi număr de calorii.
Ouă versus chifle: ouăle mâncate la micul dejun duc la scăderi mai mari în greutate şi oferă mai multă energie decat consumul de chifle, deşi au acelaşi număr de calorii. (Louise McCoy / The Epoch Times)

Pentru cei care cunosc câte ceva din teoria slăbirii sau fitness-ului, citirea conţinutului caloric de pe etichetele produselor nu este un lucru prea complicat. Cu toate acestea, calculul caloriilor nu reflectă mereu situaţia reală, iar respectarea normei de calorii, calculată în funcţie de conţinutul caloric al alimentelor pe care intenţionăm să le consumăm, nu conduce de fiecare dată la rezultatele scontate. De fapt, trebuie să ştim că numărul caloriilor din produse reprezintă doar unul dintre indicatorii de care trebuie să ţinem cont atunci când dorim să ne menţinem în formă.

Ce sunt de fapt caloriile? Acestea pot fi comparate cu combustibilul pentru autovehicule. Ne alimentăm cu ele corpul şi acesta funcţionează în mod corespunzător. Singura diferenţă este că avem un „rezervor interior” care nu are limite. Dacă mâncăm mai mult decât este necesar, caloriile sunt convertite în grăsime.

Este important să ştim că nu toate caloriile sunt la fel. Putem afirma că, odată intrate în organism, caloriile "corecte" ne reduc senzaţia de foame, în timp ce cele "greşite" reprezintă pur şi simplu un balast, după care rămâne dorinţa de a mai mânca.

Unele produse sunt digerate mai greu, în timp ce altele pătrund în interior şi se absorb imediat în sânge. Produsele care sunt mai greu de digerat reduc de regulă foamea, iar caloriile lichide din alimente au un efect neînsemnat în această privinţă.

Majoritatea dintre noi suntem obişnuiţi să mâncăm ce ne place. Cu toate acestea, produsele precum băuturile acidulate şi ciocolata conţin calorii ”goale” care nu saturează organismul şi nu potolesc foamea. Chiar şi unele dintre iaurturi nu sunt prea potrivite pentru consum pentru că reprezintă în esenţă doar o combinaţie de zahăr şi arome.

Cel mai bine este să ne concentrăm pe alimente bogate în proteine sau produse cu un indice glicemic ridicat, cum ar fi ouăle, brânza şi fasolea. Alimentele greu digerabile cum ar fi varza şi broccoli sunt cele mai potrivite în acest sens. Digestia lor consumă mult timp. Veţi arde mai multe calorii chiar încercând să digeraţi aceste alimente.

Produsele bogate în proteine, cum ar fi carnea de pui, de obicei necesită de 10-20 de ori mai multă energie pentru a digera grăsimile din interiorul lor. În acelaşi timp, multe dulciuri în general nu necesită energie pentru a fi digerate.

Consistenţa hranei joacă de asemenea un rol important în ceea ce priveşte cantitatea de energie necesară pentru a o prelucra. Alimentele moi şi bine gătite necesită mai puţin efort pentru a fi mestecate. Produsele gătite insuficient sunt mai greu de asimilat decât cele care sunt bine preparate şi oferă respectiv un aport mai mic de calorii pentru organismul nostru.

Bucatele lichide cum ar fi supele ne umplu mai mult decât alimentele seci, deoarece conţin cantităţi mari de lichid. Astfel, caloriile acţionează în organism diferit în funcţie de alimentele din care provin acestea. Informaţiile respective nu sunt indicate pe ambalajul produselor, ceea ce îi induce pe oameni în eroare.

Aceste argumente ne pot explica motivul pentru care aportul de calorii la sfârşitul secolului trecut a scăzut cu 25% comparativ cu anii '70, însă nivelul de obezitate a crescut de 6 ori, potrivit dailymail. De aceea, cifrele de pe etichete nu pot fi singurul indicator necesar pentru eforturile noastre în ceea ce priveşte pierderea în greutate.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.