Zeci de mii de georgieni au ieşit din nou în stradă împotriva “legii ruse”. Poliţia intervine cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă

Zeci de mii de oameni s-au adunat miercuri în capitala Georgiei, pentru a protesta împotriva unui controversat proiect de lege privind "influenţa străină", după ce parlamentul a avansat măsura care, potrivit avertismentelor Bruxelles-ului, ar afecta aspiraţiile europene de lungă durată ale Tbilisi de aderare la UE.

Naţiunea caucaziană de la Marea Neagră a fost cuprinsă de proteste antiguvernamentale în masă începând cu 9 aprilie, după ce partidul de guvernământ Visul Georgian a relansat planurile de adoptare a legii, despre care criticii spun că seamănă cu legislaţia represivă rusă folosită pentru a reduce la tăcere disidenţa.

Proiectul de lege a trecut miercuri de a doua lectură în Parlament, cu 83 de voturi pentru şi 23 împotrivă, la o zi după ce poliţia a dispersat violent o demonstraţie împotriva acestuia, trăgând cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi gloanţe de cauciuc şi bătând şi arestând zeci de persoane, relatează France 24.

Şefa UE, Ursula von der Leyen, a condamnat violenţele şi a îndemnat Georgia să rămână pe drumul spre Europa.

"Urmăresc cu mare îngrijorare situaţia din Georgia şi condamn violenţele de pe străzile din Tbilisi", a scris von der Leyen pe X, fostul Twitter.

"Poporul georgian doreşte un viitor european pentru ţara sa. Georgia se află la o răscruce de drumuri. Ar trebui să păstreze cursul pe drumul spre Europa".

Fluturând steaguri georgiene şi ale Uniunii Europene, zeci de mii de manifestanţi s-au adunat miercuri seara în faţa Parlamentului. La miting au fost interpretate imnul naţional al Georgiei şi Oda Bucuriei a UE.

Mai târziu, în cursul serii, poliţia a folosit spray-uri cu piper, gaze lacrimogene şi tunuri cu apă din interiorul curţii Parlamentului împotriva celor câteva sute de manifestanţi care au încercat să blocheze intrarea laterală a legislativului.

Parlamentul a precizat într-un comunicat că a "activat nivelul roşu de securitate din cauza atacului asupra clădirii parlamentului, care reprezintă o ameninţare pentru viaţa şi sănătatea" celor aflaţi înăuntru.

Potrivit jurnaliştilor prezenţi la faţa locului, nu au existat tentative de atac asupra clădirii, cu excepţia unui episod în care un grup de tineri a zguduit poarta masivă a acesteia.

Ministerul de Interne a declarat că poliţia a folosit "mijloace speciale prevăzute de lege - spray-uri cu piper şi tunuri cu apă - pentru a restabili ordinea publică".

Premierul Irakli Kobakhidze a criticat politicienii şi diplomaţii occidentali pentru "defăimarea" proiectului de lege, care nu va face decât să "sporească transparenţa finanţării externe a ONG-urilor, în conformitate cu valorile europene".

El a acuzat grupurile civice georgiene că au încercat să organizeze revoluţii "de cel puţin două ori în ultimii trei ani" cu finanţare occidentală.

Un miting antiguvernamental în masă a avut loc, de asemenea, în Batumi, al doilea oraş ca mărime din Georgia, a relatat postul de televiziune independent Formula.

Tulburările au loc cu câteva luni înainte ca Georgia să organizeze alegeri parlamentare în octombrie, considerate un test cheie pentru democraţia din fosta republică sovietică aspirantă la UE.

Partidul de guvernământ Visul Georgian a apărat proiectul de lege, afirmând că acesta serveşte la creşterea transparenţei finanţării externe a ONG-urilor. Acesta îşi propune să promulge legea până la jumătatea lunii mai.

Pentru a deveni lege, proiectul de lege trebuie să treacă de o a treia lectură şi să fie semnat de preşedinte.

Se aşteaptă ca preşedintele Salome Zurabişvili - care se află în conflict cu partidul de guvernământ - să se opună prin veto măsurii, dar partidul are suficiente voturi pentru ca legea să treacă.

Dacă va fi adoptată, legea va impune ca orice ONG independent şi organizaţie media care primeşte mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine".

Anul trecut, proteste de stradă în masă au forţat Visul Georgian să renunţe la planurile pentru măsuri similare.

Georgia încearcă de ani de zile să aprofundeze relaţiile cu Occidentul, dar partidul Visul Georgian a fost acuzat că încearcă să apropie fosta republică sovietică de Rusia.

Şeful UE, Charles Michel, a declarat că proiectul de lege "nu este în concordanţă cu cererea Georgiei de aderare la UE" şi că "va îndepărta Georgia şi mai mult de UE, nu o va apropia".

În decembrie, UE a acordat Georgiei statutul oficial de candidat, dar a subliniat că Tbilisi va trebui să îşi reformeze sistemele judiciare şi electorale, să reducă divizarea politică, să îmbunătăţească libertatea presei şi să reducă puterea oligarhilor înainte de lansarea oficială a negocierilor de aderare.

Obiectivul Georgiei de a deveni membră a UE şi a NATO este consacrat în Constituţia sa şi, potrivit sondajelor de opinie, este susţinut de peste 80% din populaţie.