Zhou Yongkang în fruntea Aparatului Public de Securitate al Chinei

Ministrul indian de externe S M Krishna (S) dând mâna cu Zhou Yongkang, numărul nouă în ierarhia Partidului Comunist Chinez şi membru al Biroului Politic al Partidului, New Delhi on 1 nov 2010.
Ministrul indian de externe S M Krishna (S) dând mâna cu Zhou Yongkang, numărul nouă în ierarhia Partidului Comunist Chinez şi membru al Biroului Politic al Partidului, New Delhi on 1 nov 2010. (Prakash Singh / AFP / Getty Images)

Înainte să intre în politică, Zhou Yongkang (născut în 1942) a lucrat în domeniul petrolier de aproape 30 de ani.

Se crede cu tărie că după ce soţia sa a murit într-un accident de maşină, căsătoria lui Zhou cu nepoata fostului preşedinte al Chinei, Jiang Zemin, a fost motivul rapidei sale ascensiuni în interiorul Partidului Comunist Chinez (PCC). În 1998, Zhou şi-a părăsit poziţia de patron al companiei petroliere de stat a Chinei şi a fost numit ministru de pământ şi resurse. Un an mai târziu, Zhou a devenit lider de Partid în provincia Sichuan.

De asemenea, în 1999, preşedintele de atunci, Jiang Zemin, a jurat să elimine practica spirituală Falun Gong în trei luni printr-o campanie masivă la nivel naţional. Ca rudă şi camarad de încredere la conducere, Zhou şi-a asumat roluri cheie în desfăşurarea persecuţiei asupra Falun Gong (mişcare foarte populară în China, ce are la bază valori morale înalte, cunoscută şi sub numele de Falun Dafa).

În timp ce era în funcţia de lider al Partidului în provincia Sichuan, Zhou a ordonat recompense băneşti acelor indivizi din penitenciare, lagăre de muncă silnică şi birourile de securitate care sunt foarte activi în ce priveşte torturarea şi spălarea pe creier a practicanţilor Falun Gong capturaţi, conform website-ului Falun Gong, Clearwisdom. Cu cel puţin 217 morţi confirmate ca urmare a torturii şi abuzurilor asupra practicanţilor Falun Gong, Sichuan este provincia cu cele mai severe abuzuri în materie de drepturi ale omului în cadrul persecuţiei asupra Falun Gong.

Conform website-ului Clearwisdom, documente oficiale sustrase din interiorul Biroului 610 - organul de Partid înfiinţat de Jiang Zemin cu unicul scop de a eradica Falun Gong - arată că deţinând funcţia de director al Comitetului de Afaceri Politice şi Legislative, atât Zhou Yongkang (din 2007 până în prezent) cât şi Luo Gan (1998-2007), fiecare au permis poliţiei să „aplice tratamente medicale în scopul reeducării practicanţilor Falun Gong, dacă este necesar”. Sunt cunoscuţi cel puţin 11 practicanţi Falun Gong, a căror moarte a fost cauzată de injecţii cu droguri care distrug sistemul nervos central. În timpul vizitei sale în Statele Unite în 2001, Zhou Yongkang a fost dat în judecată pentru crimele comise împotriva umanităţii.

Datorită participării sale active la persecuţia iniţiată de către Jiang asupra grupului Falun Gong, în decembrie 2002, Zhou a fost pus în poziţia de ministru al Departamentului Securităţii Publice, cu toate că nu avea nici cea mai mică experienţă în domeniu. Când, în 2001, a fost numit asistent al directorului Biroului 610, Zhou şi-a adaptat strategiile sale în stil „Sichuan” asupra practicanţilor Falun Gong la nivel naţional, conform Organizaţiei Mondiale de Investigare a Persecuţiei asupra Falun Gong.

În acelaşi timp, Zhou a intrat cu succes printre organele centrale ale regimului. Ca membru al Biroului Politic şi al secretariatului Comitetului Central al Partidului, Zhou a fost implicat în decizii ale personalului de Partid şi de stat.

În 2007, Zhou a fost promovat şef al Comitetul de Afaceri Politice şi Legislative al Partidului Comunist, dominând orice autoritate judiciară de executare care avea legătură cu inteligenţa, legea şi ordinea, securitatea, detenţia şi agenţiile judiciare şi ale procuraturii. În această poziţie, sarcinile lui Zhou au fost variate. Zhou a fost implicat în: aducerea la tăcere a protestelor iniţiate de către părinţii copiilor prinşi sub dărâmăturile şcolilor prost construite, în timpul cutremurului din 2008; trimiterea trupelor armate în Tibet după răspândirea zvonurilor despre călugării care se auto-incendiau în semn de protest; cooptarea studenţilor plecaţi în străinătate şi folosirea acestora în spionaj.