Centrul Diversităţii Culturale, inaugurat la Brăila

Centrul Diversităţii Culturale, parte a proiectului "Un Grec, Doi Greci, Trei Greci...Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti", a fost inaugurat sâmbătă, la Muzeul Brăilei.

Centrul reprezintă o adevărată bază de date a existenţei grecilor în Brăila, care prezintă contribuţia culturală şi istorică a comunităţii greceşti la dezvoltarea oraşului Brăila, precum date istorice, viaţă privată (căsătorii, relaţii, şcoală, meserii, stiluri de viaţă, familie), arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, descrieri, personalităţi şi realitate contemporană.

Proiectul "Un Grec, Doi Greci, Trei Greci...Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti", ajuns la final, a fost iniţiat de Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Comunitatea Elenă şi Consiliul Judeţean, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

Sponsorii Centrului Diversităţii Culturale sunt preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie eleno-română, Konstantinos Tsoukalidis din Grecia, care s-a născut la Brăila, şi Athanassios Karafyllidis din Germania, proprietarul restaurantului "Stella di Mare bei Toni" din Berlin.

Centrul generează servicii şi produse culturale, educaţionale şi turistice şi îşi va îmbunătăţi în timp oferta culturală prin creşterea numărului de studii şi iniţiative de valorificare a patrimoniului cultural al etniilor ce au trăit şi influenţat istoria oraşului Brăila, pentru a avea acea reprezentativitate completă la nivelul urbei, prin contribuţia ruşilor lipoveni, a armenilor, a bulgarilor, a evreilor, a turcilor şi a altor etnii

Prezent cu această ocazie la Brăila, Konstantinos Tsoukalidis şi-a amintit cu nostalgie de perioada copilăriei pe care a petrecut-o în Brăila, de şcoala grecească la care a învăţat şi de prima dragoste.

"Aici mi-am cunoscut soţia cu care am fost alături 40 de ani. Brăila este a doua ţară a mea şi aşa va fi mereu", a spus Konstantinos Tsoukalidis.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie eleno-română a mai amintit că grecii au investit până acum în România peste patru milioane de euro, au active la 680 de companii şi deţin 30% din piaţa bancară.

Tot cu această ocazie a fost lansată broşura şi volumul "Un Grec, Doi Greci, Trei Greci... Brăila", website-ului "Diversitate Culturală" http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro( şi harta virtuală "Elemente urbane, mărturii ale influenţei culturii elene în oraşul Brăila" http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro)05-harta-virtuala(.

"Prin acest proiect am încercat să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului. Ne-am dorit să completăm cercetările istoricilor - cu privire la elementul elen de la Brăila, de-a lungul timpului - cu mărturii ale grecilor care s-au născut sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp aici", a declarat asistentul de proiect, Camelia Hristian.

Potrivit preşedintelui Comunităţii Elene Brăila, Haralambie Caravia, prin acest proiect s-a încercat salvarea elementelor moştenirii culturale a oraşului, fiind şi o cercetare dedicată contribuţiei grecilor, "care au influenţat decisiv istoria culturală şi economică a oraşului Brăila".

A fost întocmit un formular cu mai multe întrebări, care a fost trimis la peste 100 de persoane cu rădăcini greceşti, născute sau care au trăit în diverse etape ale vieţii lor la Braila, care acum sunt stabilite în Brăila, Galaţi, Bucureşti, Grecia, Germania, Franta, SUA, Australia sau Noua Zeelandă, iar pe baza mărturiilor strânse a fost realizat un film documentar despre greci brăileni, memorii şi locuri comune ale comunităţii greceşti din Brăila.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai Comunităţii Greceşti din Brăila care au urmărit filmele "Un Grec, Doi Greci, Trei Greci...Brăila" şi "Amintiri...Amintiri".

În primul documentar a fost evocat spiritului lui Nicolae Iorga, ca martor al evenimentelor care au făcut din Brăila şi din comunitatea ei elenă un "fapt deosebit de viaţă", iar cel de-al doilea documentar a fost dedicat amintirilor urmaşilor diverselor valuri de greci, care "spălat şi îmbogăţit malul Brăilei".

Două personalităţi locale au fost tratate mai pe larg în aceste documentare, respectiv familia lui Radu Portocală, fost primar de Brăila în perioada interbelică, şi scriitorul Panait Istrati, cel pe care Marin Sorescu l-a numit "primul Soljeniţîn din literatura europeană".

"Ne-am străduit să descoperim şi obiecte de patrimoniu din colecţii private, precum ziare în limba greacă, manuale, cărţi vechi, plăci vechi cu muzică grecească, cărţi poştale cu Brăila de început de secol sau cărţi poştale din Grecia, documente de familie, certificate vechi de naştere, fotografii vechi de familie, fotografii cu clădiri din vechea Brăila, fotografii cu Biserica Greacă, de la baluri de altădată, din port, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt obiect vechi", a mai spus Camelia Hristian.

Rezultatele acestui proiect în valoare de 26.980 lei, care s-a derulat timp de patru luni, constituie infrastructura culturală pentru întemeierea Centrului Diversităţii Culturale, într-un spaţiu alocat de Muzeul Brăilei.

alte articole din secțiunea Cultură