Andreea Paul-Vass: România se confruntă cu o gravă subreprezentare a femeilor în redactarea politicilor publice care se adresează educaţiei

Consilierul de stat al premierului Emil Boc, Andreea Paul-Vass, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că "România nu mai poate să tolereze grava subreprezentare a femeilor în politică, în redactarea politicilor publice care se adresează educaţiei şi familiei".

Andreea Paul-Vass a participat la şedinţa de comunicări cu tema "Educaţia viitorului", organizată de Comisia de studii prospective a Academiei Române, eveniment desfăşurat în aula prestigiosului for de ştiinţă şi cultură şi a atras atenţia, la finalul manifestării, asupra faptului că "educaţia viitorului începe din familie".

"E un eveniment care doreşte să discute despre educaţia viitorului. Acest lucru nu se poate face în absenţa doamnelor. Ori noi am avut un prezidiu dominat în exclusivitate de către domni, academicieni, pe drept cuvânt profesori universitari de marcă, dar de unde au absentat grav femeile, în egală măsură înzestrate cu competenţe", a declarat consilierul premierului.

În opinia acesteia, "nu poţi să vorbeşti de educaţia viitorului fără să iei în calcul problema educaţiei din familie, pe care, de obicei, o furnizează mama, alături de tata".

"Dar mama are un rol esenţial.Valori precum integritate, competitivitate, concurenţă loială, sunt imposibil de importat. Ele se cultivă din familie, din primii ani de viaţă, apoi în şcoală, la locul de muncă, şi nu, în ultimul rând, în societate. Ori noi, aici, am sacrificat una din cele mai importante valori ale unei democraţii participative, egalitatea de şanse. Ce egalitate de şanse într-o sală în care domnii, repet, extraordinari prin înţelepciunea şi învăţămintele pe care le transmit, se adresează unei săli dominate în marea majoritate de către tinere studente, care asistă la aceste prelegeri. Repet: educaţia viitorului începe din familie. Copiii naţiunii anului 2020, 2030 se nasc astăzi. Trebuie să readucem în discuţie problema familiei şi a educaţiei în familie", a mai declarat, pentru AGERPRES, Andreea Paul-Vass.

De altfel, preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, şi-a asumat, după intervenţia consilierului de stat al premierului, faptul de a nu aduce în discuţie subiectul invocat de către aceasta, fiind de părere că, în ultimii ani, "familia a scăpat educaţia din mână" şi că "rolul femeii şi al familiei ar trebui să fie mai însemnat pentru educaţie".

Despre provocări ale educaţiei în contextul actual, schimbările conceptuale în educaţia viitorului, calitate şi leadership pentru învăţământul superior românesc într-o viziune pentru anul 2025, probleme al învăţământului preuniversitar ori internaţionalizarea educaţiei ca problemă sau, dimpotrivă, ca o oportunitate pentru învăţământul românesc, au susţinut comunicări, în cadrul dezbaterii: acad. Mircea Maliţa, Lars Sondergaard, specialist al Băncii Mondiale, Cezar Bârzea, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Adrian Curaj, director general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFIS-CDI), George Cazacu, profesor, Asociaţia Colegiilor Centenare, Remus Pricopie, profesor SNSPA.

În opinia acad. Ionel Haiduc, problemele cu care se confruntă învăţământul românesc rezultă din ciocnirea dinte curentul reformator şi cel conservator.

Pe de altă parte, preşedintele Academiei Române consideră că "în centrul în centrul învăţământului trebuie să stea beneficiarul, adică elevul şi studentul".

"De multe ori, lucrurile se produc altfel, adică dascălul arată ce ştie, fără să ţină seama de nevoile reale ale elevului. E nevoie de mai multă flexibilitate în învăţământul nostru", a spus Haiduc.

El a dat asigurări că Academia, prin membrii săi, prin institutele de cercetare proprii "va contribui, în mod real, la găsirea unor soluţii care să corespundă nevoilor reale ale educaţiei româneşti şi nu ambiţiilor de conjunctură".