Ambasadorul Italiei, într-un mesaj adresat românilor: Priviţi către viitor şi credeţi în el!

”N-aş putea spune că situaţia politică din România din ultimele zile este una extraordinară. Tot ce îmi doresc este ca poporul român să poată să se exprime şi că până la urmă, voinţa poporului să confere ţării o perioadă de stabilitate politică”, a declarat ambasadorul Italiei în România, Mario Cospito, într-un interviu acordat ziarului The Epoch Times, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Mario Cospito a vorbit despre legătura specială dintre România şi Italia şi a punctat atât aspectele culturale ale relaţiei, despre care spune că s-au îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, cât şi cele economice şi sociale.De asemenea, diplomatul italian a transmis un mesaj celor aproximativ 1.200.000 de români care trăiesc şi muncesc în Italia, cărora le-a mulţumit pentru contribuţia adusă dezvoltării societăţii civile din Italia.

Reporter: Anul acesta, românii sărbătoresc Ziua Naţională într-un context politic destul de tensionat. Ne aflăm în plină campanie electorală, mai sunt câteva zile până la alegerile parlamentare. Ce părere aveţi despre situaţia politică din România, în momentul de faţă?

Mario Cospito: Nu aş putea spune că situaţia politică din România din ultimele zile este una extraordinară, dar este o ţară democratică şi atunci când vorbim despre democraţie trebuie într- adevăr să facem nişte calcule cu această dialectică a democraţiei, care poate fi mai puternică, mai animată, mai zgomotoasă. Pentru o ţară ca România nici n-ar trebui să ne uimească faptul că situaţia este aşa de animată, dat fiind că vorbim despre o ţară latină. În ceea ce priveşte lucrurile care s-au întâmplat în această vară, pot să spun că este ceva normal pentru o ţară democratică. Statul de drept a funcţionat în România.

În ceea ce priveşte această campanie electorală, evident că nu pot exprima niciun punct de vedere asupra evoluţiei sale. În calitate de ambasador al Italiei, am avut întotdeauna relaţii foarte bune cu toţi actorii politici implicaţi în această campanie electorală. Tot ce îmi doresc este ca poporul român să poată să se exprime şi că, până la urmă, voinţa poporului să confere ţării o perioadă de stabilitate politică.

R.:Cel puţin din punct de vedere cultural, 2011, aşa cum dumneavoastră aţi susţinut în repetate rânduri, a fost anul Italiei. Cum aţi defini anul 2012?

M.C.: Anul 2012 a fost an excepţional pentru că vorbim de sărbătorirea a 150 de ani de la unificarea Italiei. A fost un an important care ne-a permis să continuăm să fim şi anul acesta protagonişti importanţi pe scena culturală românească. Am avut diferite activităţi culturale în toată România şi după datele noastre, predarea limbii italiene s-a dezvoltat şi ea, iar eu consider că foarte recenta noastră participare la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus a fost un succes. Sunt foarte mulţumit pentru că atunci când am venit în România, în urmă cu 4 ani, consideram că partea culturală este o parte slabă a relaţiei dintre România şi Italia. După cum ştiţi, Italia, la nivel economic şi comercial, este foarte puternică: suntem numărul unu ca număr de societăţi şi numărul doi ca participare economică în ţara dumneavoastră. Am suferit puţin din punct de vedere cultural, dar pot să vă spun că, mulţumită ambasadei, institutului de cultură, precum şi activităţii românilor din Italia, închidem anul 2012 cu un nivel cultural foarte ridicat.

Îmi doresc ca pe viitor, românii şi italienii să descopere tot mai multe forme culturale care astăzi sunt într- adevăr fructificate în diferite colaborări. Un exemplu ar fi cinematografia, unde regizori tineri, români şi italieni, colaborează într-un mod fructuos.

R.: Aţi vorbit despre partea culturală a relaţiei dintre România şi Italia şi în acelaşi timp, aţi atins şi aspectele economice şi sociale. Ce îmi puteţi spune despre celelalte paliere ale relaţiei dintre România şi Italia? Sunt sectoare în care aţi identificat probleme şi în care relaţiile ar putea fi îmbunătăţite?

M.C.: Nu. În acest moment, singura problema este criza economică şi financiară mondială. Care este foarte dură atât în România, cât şi în Italia. Dar, în ciuda acestui lucru, relaţiile comerciale sunt foarte bune. Anul trecut am atins punctul maxim al schimbului comercial. Eu primesc în fiecare zi întreprinzători italieni care doresc să investească în România. Sper că această creştere economică se va relua, Italia nu se simte prea bine, dar aici văd că da şi sper ca, în curând, vom avea nişte relaţii economice foarte foarte puternice.

Mario Cospito: Ceea ce pot să le urez românilor este să creadă în viitorul lor. Aţi depăşit o perioadă grea a comunismului şi, mai ales, a dictaturii. Acum aveţi democraţia, sunteţi membri ai Uniunii Europene. Ţara deja are rezultate foarte bune. Aşadar, sărbătoriţi Ziua Naţională, priviţi către viitor şi credeţi în viitor!

În ceea ce priveşte aspectul social, pot să vă spun că, în acest moment, sunt prezenţi peste 1.200.000 de români în Italia. Ultimele cifre care se referă la participarea copiilor la şcoli vorbesc de un număr de 150.000 de copii. Aceste date nu fac decât să confirme perfecta integrare a cetăţenilor români în Italia. Profit de acest moment pentru a mulţumi comunităţii române pentru contribuţia pe care o aduce la dezvoltarea societăţii civile italiene.

În acelaşi timp, avem şi mulţi italieni prezenţi aici în România. Mulţi din ei sunt întreprinzători care muncesc cinstit şi contribuie pozitiv, mulţi lucrează în domeniul ONG-urilor, vorbim şi de asociaţii catolice, este o muncă ce nu prea se vede, dar este foarte importantă pentru că se adresează persoanelor dezavantajate. Pot să vă spun fără nicio urmă de îndoială, că nici Italia, nici România nu au cu altă ţara acest tip de relaţie.

R.: Anul 2012 a fost marcat şi de evenimente neplăcute în care au fost implicaţi românii din Italia. Cum afectează aceste evenimente relaţia dintre cele două ţări?

Întotdeauna spun că asta face din regulile jocului pentru că o oaie neagră există întotdeauna, oriunde. Practic, din 1.200.000 de persoane poate să existe unul care să nu atingă perfecţiunea. Dar aşa cum şi dumneavoastră ar trebui să o faceţi ca ziarişti, eu subliniez şi faptul că au fost şi incidente ca recentul accident al acelor români care se întorceau de la muncă. Dar vorbim şi de atâtea românce care se remarcă prin activităţile lor culturale în Italia, vorbesc de dansatoare, de cântăreţe de operă. Chiar dacă în acest moment există totuşi nişte episoade neplăcute şi nimeni nu poate să nege acest lucru, de acum, nivelul de integrare a românilor este atât de puternic pentru că italienii ştiu acum foarte bine ce fac românii în Italia. Un episod generat de un oarecare tâmpit, idiot nu va putea să umbrească imaginea românilor în Italia. Această problemă a avut loc, din păcate, în 2007- 2008, pentru că italienii încă nu percepeau această valoare adăugată a românilor în ţara noastră. Practic, românii erau consideraţi necunoscuţi. Astăzi cunoaştem foarte bine ceea ce fac. Imaginea românilor în Italia este foarte bună, dacă nu chiar excelentă.

R.: Aţi trimis deja un gând încurajator românilor. Am să vă rog, prin intermediul Epoch Times România, să transmiteţi o urare românilor de aici, cu ocazia Zilei Naţionale?

M.C.: Ceea ce pot să le urez românilor este să creadă în viitorul lor. Aţi depăşit o perioadă grea a comunismului şi, mai ales, a dictaturii. Acum aveţi democraţia, sunteţi membri ai Uniunii Europene. Ţara deja are rezultate foarte bune. Aşadar, sărbătoriţi Ziua Naţională, priviţi către viitor şi credeţi în viitor!

R. : Pentru comunitatea de români din Italia ce mesaj aveţi?

M.C.: Să continue să facă ceea ce fac cu conştiinţa că trăiesc într-o ţară care le este prietenă, o ţară care i-a primit, mai ales, fiind conştientă că Italia însăşi a fost o ţară a emigranţilor. Un mare poet al dumneavoastră, care mie îmi place foarte mult, Mihai Eminescu, a scris într-o poezie că Italia şi România sunt ţări surori. Să presupunem că dintr-o serie de motive, Italia este, în acest moment, sora mai mare a României. Aşadar, românii din Italia trebuie să privească spre italieni ca şi cum aceştia ar fi fraţii lor mai mari.