Ankara: Întâlniri cu oficiali moldoveni şi voci în susţinerea celor suprimaţi de guvernul turc
Viceprim-ministrul Andrei Galbur, efectuează o vizită oficială în Turcia în perioada 22 – 23 august 2016, pentru a reitera sprijinul conducerii R. Moldova pentru autorităţi. Judecătorii CCM şi membri ai societăţii civile sunt îngrijoraţi de soarta celor arestaţi şi îngrădirea dreptului la liberă exprimare.
Viceprim-ministrul Andrei Galbur şi mologul său turc, Mevlüt Çavuşoğlu la Ankara (MAEIE)
În cadrul vizitei oficiale la Ankara, viceprim-ministrul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova, a avut, luni, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Mevlut Cavusoglu.
În debutul întâlnirii, ministrul Galbur a exprimat condoleanţe întregului popor turc în legătură cu actele teroriste care au lovit în ultima perioadă Turcia. La fel a reiterat sprijinul conducerii Republicii Moldova pentru autorităţile democratic alese şi ordinea constituţională din Republica Turcia.
Potrivit comunicatului de presă remis de către MAEIE, în continuare, discuţiile au fost axate pe principalele chestiuni de pe agenda dialogului politic bilateral. „O atenţie aparte a fost acordată blocului economic. Ministrul Galbur a exprimat recunoştinţa pentru ratificarea de către legislativul turc a Acordului de Comerţ Liber iar ministrul Cavusoglu a dat asigurări că procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestui important instrument juridic vor fi finalizate în viitorul apropiat. Tot în acest context, părţile au convenit asupra urgentării pregătirii pentru semnare a acordului privind protejarea reciprocă a investiţiilor”.
„Au fost discutate de asemenea chestiuni ce ţin de securitatea internaţională şi regională. În particular a fost salutată reluarea negocierilor în formatul 5 2. Ministrul Cavusoglu a reiterat poziţia oficială a ţării sale privind sprijinul necondiţionat pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”, potrivit sursei citate.
În cadrul dialogului, „Ministrul Galbur a apreciat acţiunile de sprijin ale autorităţilor turce în vederea integrării cât mai active a populaţiei găgăuze în societatea moldovenească”, iar „ministrul Cavusoglu a exprimat sprijin pentru eforturile de a consolida dialogul şi interacţiunea pe axa Chişinău-Comrat, fiind menţionate platformele instituţionalizate de cooperare”.
De menţionat, că pe lângă întâlnirile cu omologul turc, programul vizitei viceprim-ministrului Andrei Galbur la Ankara din 22-23 august include întrevederi cu preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, speakerul Marii Adunări Naţionale a Turciei, Ismail Kahraman, prim-ministrul Binali Yıldırım, precum şi cu conducerea Agenţiei turce pentru Cooperare şi Coordonare (TIKA). Pe agenda discuţiilor se vor afla subiecte de interes comun cu privire la dezvoltarea cooperării bilaterale, atât în plan politic, cât şi cel economic, atragerea investiţiilor turceşti în economia naţională, evoluţiile privind securitatea regională.
Notabil este faptul că judecătorii Curţii Constituţionale a Moldovei (CCM) dar şi mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile din R. Moldova şi-au manifestat îngrijorarea faţă de situaţia judecătorilor şi jurnaliştilor arestaţi în Turcia.
Magistraţii CCM au opinat că „în această perioadă dificilă pentru Turcia, eliberările masive din funcţie şi arestările judecătorilor nu sunt mijloace acceptabile pentru restaurarea regimului democratic”.
Membrii societăţii civile au remis Ambasadei Turciei la Chişinău o declaraţie prin care îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu ritmul accelerat prin care jurnaliştii sunt reduşi la tăcere prin arestări şi intimidări şi au solicitat autorităţilor turce să-şi retragă toate acuzaţiile împotriva celor 48 de jurnalişti reţinuţi de poliţie şi să nu intervină politic în activitatea mass-media din Turcia.
Activistul pentru drepturile omului Oleg Brega, membru al Hyde Park a susţinut în timpul întâlnirii cu prim-consilierul Ambasadei turceşti de la Chişinău, Erdogan Odabaş „că starea de urgenţă în niciun caz nu ar trebui să justifice cenzura mass-mediei într-o ţară cu pretenţii democratice”. Mai mult, "instabilitatea politică nu ar trebui să fie un pretext pentru sacrificarea libertăţii de exprimare”.
Un alt reprezentant al societăţii civile a subliniat că cenzurarea mass-mediei turceşti rămâne îngrijorătoare pentru că tendinţa de a reduce la tăcere jurnaliştii incomozi nu este una nouă. Privind în ansamblu, criticii puterii actuale de la Istanbul nu au fost prea toleraţi. “E suficient să analizăm datele oferite de ministrul Justiţiei din Turcia, care săptămânile trecute afirma că din 2014, circa 1800 de cazuri au fost intentate împotriva jurnaliştilor, artiştilor care l-au ofensat prin lucrările lor pe preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.“
Amintim că după lovitura de stat eşuată, guvernul turc a arestat aproximativ 35.000 de persoane în legătură cu presupusa lor implicare în evenimentele care s-au soldat cu moartea a cel puţin 270 de persoane. Ankara îi acuză pe pucişti că sunt susţinători ai clericului musulman Fethullah Gulen care locuieşte în exil în SUA din 1999.
După evenimentele din 15-16 iulie, guvernul din Ankara a lansat o campanie de suprimare împotriva persoanelor implicate sau suspectate de implicare în toată această afacere. Zeci de mii de persoane din cadrul armatei, poliţiei, învăţământului, mass mediei, sectorului judiciar, etc. au fost arestate, reţinute, concediate sau suspendate din funcţiile şi posturile lor. Mii de şcoli private, organizaţii de caritate şi alte instituţii, pe care guvernul le acuză că ar avea legături cu Gulen, au fost forţate să se închidă.
La 13 august 2016 însuşi Premierul turc a susţinut că numărul persoanelor concediate sau suspendate din funcţii sau slujbele lor a ajuns la peste 81.000.
