Belgia lansează o anchetă privind presupusa interferenţă rusă în viitoarele alegeri europene

Premierul belgian Alexander De Croo a anunţat vineri o anchetă privind suspiciunile de interferenţă rusă în alegerile europene din iunie, afirmând că serviciul de informaţii al ţării sale a confirmat existenţa unei reţele care încearcă să submineze sprijinul pentru Ucraina.

"Serviciile de informaţii belgiene au confirmat existenţa unor reţele de interferenţă pro-ruse cu activităţi în mai multe ţări europene şi, de asemenea, aici, în Belgia", a declarat De Croo, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, potrivit AP.

De Croo a precizat că agenţiile belgiene colaborează îndeaproape cu autorităţile cehe după ce în această ţară a fost descoperită o operaţiune de influenţă pro-rusă.

El a spus că ancheta a arătat că membrii Parlamentului European au fost abordaţi şi li s-au oferit bani pentru a promova propaganda rusă.

"Potrivit serviciului nostru de informaţii, obiectivele Moscovei sunt foarte clare. Obiectivul este de a ajuta la alegerea mai multor candidaţi pro-ruşi în Parlamentul European şi de a consolida o anumită naraţiune pro-rusă în această instituţie", a declarat el reporterilor.

În perioada 6-9 iunie au loc alegeri la nivel european pentru a alege un nou Parlament European.

De asemenea, De Croo a declarat că "scopul este foarte clar: un sprijin european slăbit pentru Ucraina serveşte Rusiei pe câmpul de luptă şi acesta este adevăratul scop al celor descoperite în ultimele săptămâni".

Luna trecută, serviciul de securitate de stat din Letonia a început urmărirea penală împotriva deputatei europene letone Tatjana Ždanoka, în vârstă de 73 de ani, pentru presupuse legături cu Rusia. Rapoartele publicate în ianuarie pe site-urile de ştiri ruseşti, nordice şi baltice susţineau că aceasta ar fi fost agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei cel puţin din 2004.

Ţările UE au vărsat miliarde de euro în Ucraina, împreună cu cantităţi semnificative de armament şi muniţie. De asemenea, de la invazia la scară largă din februarie 2022, au aplicat sancţiuni unor înalţi oficiali ruşi, inclusiv preşedintelui Vladimir Putin, băncilor, mai multor companii şi sectorului energetic.

Dar, pe măsură ce războiul s-a prelungit, cu trupele ruseşti care par să deţină acum un mic avantaj, acest sprijin a devenit din ce în ce mai greu de susţinut. Ungaria, cel mai apropiat susţinător european al lui Putin, a blocat livrarea de fonduri către Ucraina şi cere ca negocierile de pace să aibă loc.

Recent, agenţiile de informaţii americane au concluzionat că Putin a autorizat operaţiuni de influenţă în alegerile din 2020, cu scopul de a-l denigra pe Joe Biden, de a-l promova pe Trump, de a submina încrederea în vot şi de a exacerba diviziunile sociale din SUA. Trump şi Putin au respins aceste constatări.

Referindu-se la ancheta procurorilor belgieni, De Croo a precizat că "plăţi în numerar nu au avut loc în Belgia, dar interferenţa există".

"Acestea sunt preocupări serioase şi de aceea am luat măsuri", a spus el. "Nu putem permite acest tip de ameninţare rusă în mijlocul nostru. Trebuie să acţionăm atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE".

El nu a oferit detalii despre cine ar putea fi suspectat.

Potrivit sursei citate, autorităţile belgiene au descoperit o operaţiune de trafic de influenţă la Parlamentul European în decembrie 2022, implicând oficiali din Qatar. Totuşi, guvernul din Qatar a negat acuzaţiile.

Serviciul de presă al Parlamentului UE a declarat doar că ia act de decizia autorităţilor judiciare belgiene şi că adunarea va coopera cu ancheta dacă i se va cere. Acesta a adăugat: "Nu comentăm investigaţiile în curs de desfăşurare".

Doar săptămâna asta, legislatorii UE au dezbătut acuzaţiile privind ingerinţa rusă în parlament şi în alegeri, precum şi impactul pe care l-ar putea avea asupra blocului. Aceştia sunt aşteptaţi să adopte o rezoluţie pe această temă în cadrul următoarei lor sesiuni plenare de la Strasbourg, Franţa, care va începe la 22 aprilie.

În cadrul unui summit al liderilor UE de luna trecută, preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a avertizat că posibilitatea de interferenţă în alegeri "va fi testul sistemului nostru" în timpul scrutinului din iunie.

"Asistăm la încercări în multe state de a împinge dezinformarea şi propaganda care vin din partea unor actori ostili proiectului european. Nu putem permite ca această naraţiune distructivă, propagandă şi dezinformare să se răspândească fără a le contracara", a continuat ea.