"CCR, un instrument obedient în mâna politicienilor". USR propune 7 soluţii pentru depolitizarea instanţei

Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

Partidul Uniunea Salvaţi România a anunţat luni că vine cu o propunere legislativă de reformare a Curţii Constituţionale. USR informează că face acest demers întrucât consideră că “prevederile constituţionale care reglementează organizarea şi funcţionarea CCR s-au dovedit falimentare şi au permis transformarea acesteia într-un instrument obedient în mâna politicienilor”.

„În prezent, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, trei fiind numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Numirile sunt făcute exclusiv de politicieni, legislativul numind 2/3 din totalul judecătorilor CCR, iar puterea judecătorească nu are niciun rol în procedura de numire. Dominaţia legislativului asupra celorlalte puteri, din perspectiva numirilor judecătorilor constituţionali, este evidentă. Pentru aceste motive propunem ca toate puterile din stat să contribuie la numirea judecătorilor constituţionali. Vrem ca şi puterea judecătorească să fie implicată, în mod consistent, în această procedură”, se arată în comunicatul emis de USR.

Redăm în continuare cele şapte soluţii propuse de juriştii Uniunii Salvaţi România, senatorul George Dircă, deputatul Silviu Dehelean, deputatul Stelian Ion şi candidatul USR la alegerile europarlamentare Vlad Gheorghe:

„I. Creşterea numărului de judecători ai Curţii la doisprezece, cu vot decisiv la preşedintele CCR. a. Şase judecători să fie aleşi de magistraţi prin scrutin general; b. Trei să fie numiţi de Preşedinte; c. Trei să fie aleşi de Parlament, cu votul a 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor;

II. Interzicerea ocupării funcţiei de judecător constituţional de către persoane care au fost membri în partide politice în ultimii 9 ani, anteriori numirii/alegerii;

III. Creşterea vechimii în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, necesară pentru a putea ocupa funcţia de judecător CCR, de la 18 ani la 25 de ani;

IV. Preşedintele CCR nu poate fi reales în această funcţie;

V. Toate atribuţiile CCR vor fi prevăzute în mod limitativ de Constituţie, neputându-se adăuga alte atribuţii prin lege organică;

VI. Eliminarea atribuţiei de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională;

VII. Eliminarea posibilităţii de pronunţare a unor decizii interpretative pentru a înlătura tendinţa CCR de a-şi aroga atribuţii de legiuitor pozitiv.”

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne