"Cruzimea e de neimaginat în vremurile noastre" - Mărturii cutremurătoare în faţa Ambasadei Chinei din Bucureşti

Practicanţii Falun Gong din România au organizat, joi, un protest paşnic în faţa Ambasadei Chinei din Bucureşti, pentru a reaminti opiniei publice că în China zilelor noastre, milioane de oameni sunt persecutaţi, torturaţi şi ucişi pentru convingerile lor spirituale.

Participanţii la eveniment au afişat fotografii ale colegilor lor ucişi în chinuri groaznice în închisorile şi lagărele de muncă chineze. Singura lor "crimă" a constat în faptul că aveau valori morale şi spirituale şi că regimul se temea de popularitatea practicii lor care ajunsese să fie îmbrăţişată de tot mai mulţi chinezi. Mai mulţi decât membrii Partidului Comunist Chinez, au explicat manifestanţii.

Protestul de astăzi marchează împlinirea, în data de 25 aprilie, a 25 ani de la "apelul de la Zhongnanhai" din Beijing, eveniment ce avea să prefigureze declanşarea persecuţiei împotriva practicanţilor Falun Gong, străveche şcoală de qigong înrădăcinată în cultura tradiţională chineză, ce are la bază principiile Adevăr, Compasiune, Toleranţă şi un set de exerciţii lente (denumite qigong) şi meditaţie.

În ziua de 25 aprilie 1999, peste 10.000 de aderenţi Falun Gong ieşeau în Beijing să protesteze paşnic cerând oprirea abuzurilor care începuseră să aibă loc împotriva practicii lor şi eliberarea unor colegi care fuseseră arestaţi în mod nedrept de Partid. Pe moment au obţinut ceea ce au cerut. Însă liniştea nu a durat mult. Deşi deosebit de liniştit şi civilizat, evenimentul avea să fie folosit de către dictatorul comunist al momentului drept pretext pentru declanşarea unei persecuţii brutale, căreia i-au căzut victime zeci de milioane de persoane, au relatat practicanţii Falun Gong.

"E vorba de persecuţia unor oameni buni din China, care pentru simplul fapt că făceau un set de exerciţii calme, lente, liniştitoare şi credeau în respectarea principiilor Adevăr, Compasiune şi Toleranţă au început să fie exterminaţi de regim.

Au fost o serie de abuzuri care s-au derulat pe câţiva ani şi care au culminat cu uciderea efectiv a acestor oameni. Aceste lucruri încă se întâmplă în China... De asta sunt aici, pe mine m-a impresionat... cruzimea este de neimaginat în vremurile acestea. Adevăr, Compasiune şi Toleranţă sunt valorile la care şi eu mă raportez. Cred că tot mai mulţi oameni ar trebui să ştie despre aceste atrocităţi care au loc în China şi, de ce nu, să ne susţină în eforturile de a opri aceste crime", a declarat Cristina, o practicantă Falun Gong venită din Braşov pentru a participa la acest eveniment.

Cristina a relatat povestea dramatică a unei tinere practicante Falun Gong care, însărcinată fiind, a fost violată, torturată, bătută în detenţie şi a pierdut sarcina. Iar cazul ei nu este unul singular, a punctat protestatara. Numeroase practicante Falun Gong au trecut prin torturi de neimaginat pentru noi în lungii ani de când a fost declanşată persecuţia în China.

"Am dori să transmitem un mesaj conducătorilor de la Beijing, care au puterea de a influenţa aceste lucruri, de a pune punct, de a face schimbarea aceasta pe care toată lumea o aşteaptă - de a opri persecuţia, de a opri aceste crime. Scopul protestului nostru este de a atrage atenţia factorilor de decizie din întreaga lume şi de a ajuta publicul să conştientizeze ce se întâmplă acolo. Prin măsuri diplomatice, politice, economice, medicale, de informare, de educare să se încerce să se oprească acest fenomen brutal al zilelor noastre.", a adăugat practicanta.

Întrebat ce îl face pe el, ca român, să iasă în stradă pentru evenimente care au loc în China, şeful Asociaţiei Falun Dafa l-a citat pe filozoful german Edmund Burke: "Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic."

"Deci noi simţim cumva că este obligaţia noastră morală să fim aici şi să reamintim că e bine să stai de partea Binelui.", a punctat Kuki Szalbolcs.

"Sunt dovezi că practicanţii Falun Dafa din China sunt folosiţi pentru prelevarea de organe ceea ce este inadmisibil. Vreau să transmit un mesaj de solidaritate. Ne-am dori ca şi autorităţile române să schimbe legislaţia privind transplanturile, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări care au luat deja poziţie împotriva acestor practici ilegale.", a transmis, la rândul ei, Laura, o practicantă venită din Sibiu.

Apelul de la Zhongnanhai

În urmă cu 25 de ani, Beijingul vedea ce nu mai văzuse niciodată: peste 10.000 de oameni stăteau ordonat în picioare, pe trotuar, de-a lungul a doi kilometri în apropierea sediului central al Partidului Comunist. Erau civilizaţi. Nu scandau, nu strigau, nu semănau cu nimic din ce se văzuse în China până atunci.

Cei peste 10.000 de chinezi veniseră la guvern pentru eliberarea a 45 de colegi de-ai lor din Tianjin, arestaţi abuziv cu două săptămâni înainte, după ce ceruseră depublicarea unui articol defăimător la adresa practicii lor, publicat de Compendiu de Ştiinţă şi Tehnologie pentru Tineret sub semnătura cumnatului ministrului Securităţii Publice, devenit ulterior vârf de lance în campania anti-Falun Gong.

Iniţial, practicanţii Falun Gong făcuseră apel la Guvernul Municipal Tianjin, unde fuseseră direcţionaţi către Biroul Central pentru Apeluri din Beijing, un fel de Parchet General al Chinei. Aşa se face că cei 10.000 de oameni au ajuns la Zhongnanhai, unde erau aşteptaţi de un număr impresionat de forţe de ordine.

După 24 de ore de negocieri între demonstranţi şi oficialii chinezi, cinci reprezentanţi ai demonstranţilor au fost invitaţi să vorbească cu premierul Zhu Rongji. Oficialul a emis imediat un ordin de eliberare a practicanţilor arestaţi şi a asigurat reprezentanţii că guvernul nu are probleme cu Falun Gong.

Mulţimea s-a dispersat imediat în linişte.

A doua zi a urmat dezastrul. Adunarea practicanţilor, deşi foarte liniştită, a fost folosită ca pretext de preşedintele de atunci al Chinei comuniste, Jiang Zemin, pentru declanşarea unei persecuţii la scară naţională împotriva unor cetăţeni paşnici, care nu aveau altă "vină" decât faptul că îşi practicau zilnic exerciţiile lor de qigong, explică practicanţii Falun Gong.

Persecuţia. O poveste despre teroarea născută din invidie

Apelul de la Zhongnanhai - un act de curaj cu totul deosebit, având în vedere că Partidul arătase, în '89, la Tiananmen, că nu se sfieşte să scoată tancurile împotriva cetăţenilor - a ţinut prima pagină a presei internaţionale care a lăudat modul în care premierul chinez a soluţionat problema. Laudele la adresa lui Zhu Rongji au curs în mass-media occidentală.

Unul dintre efectele secundare a fost stârnirea nemulţumirii preşedintelui chinez Jiang Zemin: despre el nu vorbea nimeni.

Potrivit practicanţilor Falun Gong, la invidia acestuia faţă de premier s-a adăugat şi resentimentul faţă de Falun Gong, care ajunsese mai populară printre chinezi decât Partidul Comunist. Potrivit cifrelor făcute publice chiar de autorităţile chineze, între 70 şi 100 de milioane de chinezi îmbrăţişaseră practica până în 1998.

Liderul Partidului a organizat o şedinţă a Comitetului Biroului Politic, în care a ordonat eradicarea Falun Gong, plănuind totodată şi căderea premierului Zhu Rongji, devenit indezirabil datorită popularităţii sale.

Trei luni mai târziu, pe 20 iulie, în pofida opoziţiei membrilor Biroului Politic, care nu vedeau rostul persecuţiei, preşedintele Partidului a decis să interzică practica.

A urmat teroarea.

Pentru a motiva represiunea, mass-media, controlată de stat, a început să fabrice şi propage valuri de ştiri denigratoare la adresa practicanţilor Falun Gong. Oameni care credeau în Adevăr, Compasiune, Toleranţă, erau demonizaţi prin toate mijloacele, regimul de la Beijing mergând până la a înscena o autoincendiere în Piaţa Tiananmen.

A fost înfiinţată chiar o agenţie specială - Biroul 610, o structură extrajudiciară asemănătoare Gestapoului, însărcinată cu eliminarea Falun Gong.

Ajunşi inamicul public numărul 1, practicanţii au fost arestaţi şi aruncaţi după gratii sau în centre de "reeducare". Cum mişcarea Falun Gong nu are nicio organizaţie, Securitatea chineză nu a avut altă cale de a strânge informaţii decât smulgându-le de la cei aflaţi în detenţie - prin tortură.

Lucrurile nu s-au oprit aici. În scurt timp, închisorile chineze au fost umplute până la refuz de oameni care nu se lăsau "reformaţi" şi refuzau să-şi trădeze colegii.

Au urmat violenţe de nedescris: arestări, torturi, bătăi, violuri, muncă forţată, sesiuni de spălare pe creier. Astfel de lucruri au fost făcute pentru ca practicanţii să renunţe la Falun Gong, la principiile morale în care credeau, şi să se conformeze valorilor marxiste ale Partidului. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Cei mai mulţi aderenţi nu au renunţat la modul lor de viaţă, întrucât Falun Gong le îmbunătăţise substanţial sănătatea şi le schimbase viaţa în bine, se arată în comunicatul Asociaţiei Falun Dafa România.

Prin urmare, Partidul s-a trezit având în custodie o masă uriaşă de oameni deloc dornici să se lase „reformaţi”. Persecuţia devenind tot mai costisitoare, PCC s-a gândit să-i „valorifice” pe aderenţi (oameni foarte sănătoşi datorită practicii) lansând ceea ce avea să intre în istorie drept genocidul contra Falun Gong. Concret, pentru a-şi finanţa campania de exterminare, partidul-stat a început să omoare practicanţi aflaţi în spatele gratiilor, pe scară largă, pentru a le vinde organele pentru profit, aşa cum aveau să releve o serie de investigaţii independente realizate ulterior.

PCC a dezvoltat în scurt timp o industrie macabră – dar înfloritoare – a recoltării forţate de organe. Centrele de transplant au apărut unul după altul pe tot teritoriul ţării, a fost implicată inclusiv armata în operaţiune, iar regimul comunist a încasat şi continuă să încaseze sume cu multe zerouri din uciderea propriilor cetăţeni.

Pentru a înţelege amploarea fenomenului este suficient să ne uităm la cel mai amplu raport de investigaţie publicat pe această temă, din care reiese că, începând cu anul 2000, în China s-au făcut între 60.000 şi 100.000 de transplanturi pe an, aceasta în timp ce regimul comunist chinez susţinea oficial că efectuează doar 10.000 pe an.

Autorii raportului estimează că numărul real al transplanturilor efectuate în 15 ani (perioada acoperită de cercetările lor) trece de 1,4 milioane, din care 1,2 milioane nu au nicio justificare oficială şi nu pot fi explicate decât prin existenţa unei uriaşe „bănci” de donatori vii. Majoritatea celor sacrificaţi pe mesele de operaţii a fost constituită din practicanţi Falun Gong, cea mai numeroasă populaţie din centrele de detenţie, se mai precizează în comunicat.

Atrocităţile ies la lumină. Lumea reacţionează

Recoltarea de organe de la prizonieri de conştiinţă vii a fost dezvăluită iniţial de ziarul Epoch Times în 2006, după ce soţia unui fost chirurg din China a trecut pragul redacţiei din Washington, relatând despre existenţa unor spitale militare care foloseau deţinuţi din lagărele de muncă drept bănci vii de organe, împotriva voinţei lor. Soţul ei, chirurg, extrăgea asemenea organe.

Informaţia, făcută publică de ziar, a fost preluată ulterior de doi investigatori indepedenţi. Fostul secretar de stat canadian David Kilgour şi avocatul de drepturile omului David Matas au declanşat o investigaţie independentă finalizată, în 2006, cu un Raport - a cărui a treia variantă apărută în 2009, numită "Recoltarea Sângeroasă", a fost nominalizată la premiul Nobel pentru Pace. Concluzia raportului era una cutremurătoare: statul chinez ucide sistematic practicanţi Falun Gong pentru a le vinde organele

Ulterior, celor doi li s-a alăturat în documentarea genocidului din China şi jurnalistul de investigaţie Ethan Gutmann, la rândul său autor al unei cărţi dedicate recoltării de organe din China - The Slaughter - Carnagiul. Munca celor trei a fost încununată de un nou raport independent - "Recoltarea sângeroasă / Carnagiul: O actualizare" - care arată că în spitalele chineze au efectuat, începând din 2000 şi 2015, între 60.000 şi 100.000 de organe anual. Numărul de transplanturi efectuate în aceşti ani este estimat la peste 1,4 milioane. Soldate, probabil, cu tot atâtea decese.

Ecouri internaţionale

În pofida tuturor eforturilor, persecuţia din China încă nu s-a sfârşit. Din 1999 până în prezent, milioane de aderenţi ai mişcării Falun Gong şi-au pierdut viaţa şi alţii continuă să fie ucişi (inclusiv pentru organele lor). Tocmai de aceea, demersurile paşnice pentru stoparea crimelor rămân de importanţă vitală, se arată în comunicatul Asociaţiei Falun Dafa România.

De-a lungul anilor, practicanţii Falun Gong au tras numeroase semnale de alarmă legate de genocidul ce are loc împotriva lor. Desele apeluri, investigaţiile în domeniu etc. au făcut ca mai multe ţări ale lumii printre care Spania, Israel, Italia, Taiwan, Australia să îşi modifice legislaţia din domeniul transplanturilor, pentru a stăvili fenomenul turismului de transplant în China.

Vă invităm să urmăriţi documentarul "Genocidul Medical: Crime în masă ascunse în industria transplantului de organe din China".

Unele dintre cele mai recente luări de poziţie vizavi de recoltările ilegale de organe de la practicanţi Falun Gong în China, sunt:

— Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2024 referitoare la persecuţia continuă împotriva Falun Gong în China, în special cazul dlui Ding Yuande (2024/2504(RSP)) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2024-0037_RO.html

— Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2022 privind rapoartele referitoare la recoltarea continuă de organe în China (2022/2657(RSP)) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0200_EN.html

— Declaraţia Comună pentru încetarea persecuţiei împotriva Falun Gong, semnată de peste 600 de politicieni din 32 de ţări cu ocazia zilei de 20 iulie 2020 https://faluninfo.net/over-600-lawmakers-from-30-countries-call-for-end-to-persecution-of-falun-gong/

— Hotărârea din 17 iunie 2019 a Tribunalului Independent privind Recoltarea Forţată de Organe de la Prizonieri de Conştiinţă în China, tribunal constituit la Londra https://chinatribunal.com/final-judgment/

— Declaraţia 0048/2016, adoptată de Parlamentul European la 27 iulie 2016 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/DCL-8-2016-0048_EN.pdf

— Rezoluţia Camerei Reprezentanţilor, S.U.A., nr. 343/2016 https://www.congress.gov/bill/114th-congress/house-resolution/343/text

— Rezoluţia Parlamentului European referitoare la recoltarea de organe în China (2013/2981(RSP)), adoptată la data de 12 decembrie 2013 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2013-0603&language=RO&ring=P7-RC-2013-0562