China colectează mostre de ADN din tot Tibetul - [Human Rights Watch]

Autorităţile chineze au colectat mostre de ADN în tot Tibetul, inclusiv de la copii de grădiniţă, fără consimţământul aparent al părinţilor lor, a declarat Human Rights Watch (HRW).

Sursa citată susţine, într-un raport publicat luni, că există noi dovezi care arată o campanie sistematică de colectare de ADN pentru populaţii întregi din Tibet, ca parte a unei campanii de "detectare a infracţiunilor".

"Nu există nicio dovadă disponibilă public care să sugereze că oamenii pot refuza să participe sau că poliţia are dovezi credibile de comportament infracţional care ar putea justifica o astfel de colectare", a declarat organizaţia, adăugând că o colectare în masă în acest scop reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului, deoarece "nu poate fi justificată ca fiind necesară sau proporţională", potrivit The Guardian.

Acţiunile de colectare a ADN descrise în raportul menţionat au început în 2019 în cadrul unei campanii a poliţiei numite "cele trei mari" (inspecţie, investigaţie şi mediere), menite chipurile să consolideze sistemul intensiv de poliţie la nivel de bază din China.

Raportul a amintit, de asemenea, de două licitaţii guvernamentale pentru construirea de baze de date ADN locale în 2019.

Citând declaraţii publice ale poliţiei şi ale presei de stat, Human Rights Watch a identificat campanii în 14 localităţi distincte din fiecare regiune la nivel de prefectură din Regiunea Autonomă Tibetană (TAR), inclusiv o prefectură întreagă, două judeţe, două oraşe, două comune şi şapte sate. De asemenea, au fost detectate unele campanii de colectare în regiuni tibetane din afara TAR.

Raportul descrie campania poliţiei chineze ca fiind "o acţiune intruzivă", prelevând probe de la toţi locuitorii din unele sate, inclusiv de la cei cu vârste de doar cinci ani, sau de la toţi locuitorii bărbaţi. Într-un raport din ianuarie, poliţia a descris eforturile depuse în judeţul Chonggye pentru a efectua înregistrarea informaţiilor şi colectarea de ADN.

"Niciun sat nu trebuie să fie omis dintr-un municipiu, nicio gospodărie nu trebuie să fie omisă dintr-un sat şi nicio persoană nu trebuie să fie omisă dintr-o gospodărie", se arată în raport.

Tibetul se află sub control chinezesc de când a fost anexat în urmă cu peste 70 de ani, în ceea ce tibetanii descriu drept o invazie, iar Beijingul susţine că a fost o eliberare paşnică de sub regimul teocratic. Acesta se numără printre regiunile de frontieră, inclusiv Xinjiang şi Mongolia, care fac obiectul unor măsuri de represiune de lungă durată împotriva practicilor religioase şi culturale ale minorităţilor etnice non-Han.

În luna aprilie, Poliţia din comitatul Nyemo, municipalitatea Lhasa, a colectat ADN de la clase întregi de copii din trei grădiniţe, se arată în raport, fără ca rapoartele disponibile public să sugereze că părinţii au fost implicaţi în procesul de consimţământ.

Raportul a afirmat că scopul declarat de "detectare a infracţiunilor" nu pare a fi legitim sau proporţional, sau în interesul superior al copilului, iar extragerea ADN-ului într-un cadru şcolar fără consimţământul celor care se ocupă de copii sau fără o opţiune aparentă de a refuza a reprezentat o încălcare a vieţii private a copiilor.

Un raport disponibil public privind campania de colectare în şcoli a afirmat că poliţia a "eliminat cu promptitudine îndoielile şi îngrijorările maselor şi a obţinut sprijinul şi înţelegerea persoanelor testate", explicând "necesitatea şi importanţa probelor ADN colectate de către organele de securitate publică".

Human Rights Watch a declarat că prelevarea de ADN de către guvern a fost uneori justificată ca instrument de investigaţie, dar trebuie să fie "reglementată în mod cuprinzător, să aibă un domeniu de aplicare restrâns şi proporţională cu îndeplinirea unui obiectiv legitim de securitate".

"Informaţiile ADN sunt extrem de sensibile şi pot facilita o gamă largă de abuzuri dacă sunt colectate sau împărtăşite fără consimţământ", a declarat organizaţia.

Cercetătorii au declarat că această campanie din TAR a fost similară ca amploare cu campaniile de colectare a ADN-ului din Xinjiang, care au vizat comunităţile în masă şi nu grupuri individuale de interes, cum ar fi deţinuţii recent eliberaţi, aşa cum s-a întâmplat în alte părţi din China.

Colectarea ADN-ului de către China a provocat îngrijorare în rândul grupurilor de apărare a drepturilor omului şi în trecut. În anul 2000, guvernul a iniţiat o bază de date ADN naţională, care conţine date de la cel puţin 40 de milioane de persoane. În 2017, Human Rights Watch a declarat că legislaţia chineză părea să limiteze colectarea de probe de ADN la persoanele care au legătură cu un caz penal specific, dar poliţia a desfăşurat campanii de colectare de informaţii biometrice ADN de la cetăţeni obişnuiţi pentru o "nevoie nespecificată de a rezolva infracţiuni".

Grupul pentru drepturile omului a declarat că orice colectare forţată sau utilizare guvernamentală este o "intruziune gravă în viaţa privată".

"Constrângerea oamenilor să dea probe de sânge sau prelevarea de probe de sânge fără un consimţământ sau o justificare informată, semnificativă şi liber consimţită, poate încălca viaţa privată, demnitatea şi dreptul la integritate corporală a unei persoane."

Ministerul chinez al Afacerilor Externe pentru Tibet a refuzat să comenteze pe marginea chestiunii.