Comisia Europeană propune un fond pentru persoanele defavorizate

Epoch Times România
24.10.2012

Comisia Europeană a propus miercuri crearea unui fond pentru a ajuta persoanele cele mai defavorizate din UE, prin care vor fi sprijinite sistemele statelor de furnizare de alimente şi de îmbrăcăminte şi alte bunuri esenţiale pentru persoanele cu venituri foarte mici sau fără adăpost.

Propunerea este transmisă, în prezent, spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene.

Comisia a prevăzut un buget de 2,5 miliarde de euro pentru Fond în perioada 2014-2020, ca parte din propunerea sa din iunie 2011 privind un cadru financiar multianual. Statele membre vor fi răspunzătoare pentru plata a 15% din costurile programelor lor naţionale, restul de 85% provenind din Fond.

”La nivel european, avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate şi resurse corespunzătoare pentru a ajuta persoanele defavorizate şi sărace, care în multe cazuri trăiesc într-o situaţie de urgenţă socială reală. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane aprobat astăzi (n.r. - miercuri)”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso.

László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a precizat că ”noul fond propus ar oferi ajutor concret celor mai vulnerabile persoane din Europa în vederea integrării lor în societate. El va fi o demonstraţie concretă a solidarităţii UE cu cei mai slabi - cei care au fost cel mai grav afectaţi de criza economică şi socială”.

În cadrul fondului, statele membre vor solicita finanţare pentru a sprijini programele operaţionale ce acoperă perioada 2014 – 2020 pentru sisteme care oferă, prin intermediul organizaţiilor partenere, alimente pentru cele mai defavorizate persoane şi îmbrăcăminte şi alte produse esenţiale (cum ar fi încălţăminte, săpunuri şi şampon) – pentru persoanele fără adăpost şi copiii deprivaţi material.

Propunerea ar oferi o flexibilitate considerabilă autorităţilor naţionale în planificarea şi oferirea de asistenţă, în conformitate cu sistemele lor naţionale. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi responsabilitatea statelor membre, sau chiar a organizaţiilor partenere, deoarece acestea sunt cele mai în măsură să direcţioneze asistenţa în funcţie de necesităţile locale.

Organizaţiile partenere, adesea neguvernamentale, vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. Pentru a îndeplini obiectivele de coeziune socială ale fondului, organizaţiile partenere nu ar trebui numai să ofere asistenţă materială celor mai defavorizate persoane, ci şi să îşi asume, de asemenea, activităţi de bază care vizează integrarea socială a acestora. Fondul ar putea, de asemenea, să sprijine astfel de măsuri conexe.

Autorităţile naţionale ar putea să utilizeze acest fond pentru achiziţionarea alimentelor sau a bunurilor şi să le pună la dispoziţia organizaţiilor partenere sau să furnizeze organizaţiilor partenere finanţarea pentru a face acest lucru. Propunerea prevede, de asemenea, posibilitatea de a utiliza produsele alimentare păstrate în stocurile de intervenţie, în cazul în care acestea există.

În strategia Europa 2020, UE se angajează să reducă numărul persoanelor ameninţate de sărăcie cu cel puţin 20 de milioane.

Din cele 116 milioane de persoane din UE care sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, aproximativ 40 de milioane suferă de deprivare materială severă.

Una dintre caracteristicile principale ale deprivării materiale este incapacitatea de a avea acces la alimente adecvate cantitativ şi calitativ. Proporţia din populaţia UE care nu îşi permite o masă care să conţină carne, peşte (sau echivalent vegetarian) o dată la două zile – ceea ce reprezintă o nevoie de bază conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – a fost de 8,7% în 2010, adică peste 43 de milioane de persoane. Primele cifre disponibile pentru 2011 indică o înrăutăţire a situaţiei.

O formă de deosebit de gravă de deprivare materială este lipsa de adăpost, a cărei amploare este dificil de cuantificat. Cu toate acestea, estimările arată că, în 2009/2010, existau în Europa 4,1 milioane de persoane fără adăpost. Numărul persoanelor fără adăpost a crescut recent din cauza impactului social al crizei economice şi financiare şi a creşterii şomajului. Şi mai îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor fără adăpost se află din ce în ce mai multe familii cu copii, tineri şi persoane care provin din familii de migranţi.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în UE există 25,4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În ansamblu, copiii sunt mai expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială decât restul populaţiei (27% faţă de 23% pentru populaţia totală). Acest fapt îi expune la deprivare materială care nu se limitează la starea de malnutriţie. De exemplu, 5,7 milioane de copii nu au acces la haine noi, iar 4,7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită (incluzând o pereche de încălţăminte pentru orice vreme). Copiii care suferă de deprivare materială sunt mai predispuşi decât colegii lor să aibă rezultate slabe la şcoală, o stare de sănătate precară şi să nu reuşească să îşi valorifice pe deplin potenţialul ca adulţi.

Principalul instrument al Uniunii Europene pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă, lupta împotriva sărăciei şi promovarea incluziunii sociale este şi va rămâne Fondul social european (FSE). Acest instrument structural investeşte direct în competenţele cetăţenilor şi urmăreşte îmbunătăţirea valorii lor pe piaţa forţei de muncă. Cu toate acestea, unii dintre cei mai vulnerabili cetăţeni, cei care sunt afectaţi de forme extreme de sărăcie, sunt prea departe de piaţa muncii ca să beneficieze de măsurile de incluziune socială finanţate din Fondul social european.

Programul de distribuire a produselor alimentare către cele mai defavorizate persoane (CDP) al UE a devenit din 1987 o sursă importantă de aprovizionare pentru organizaţiile care lucrează în contact direct cu cele mai defavorizate persoane, oferindu-le alimente. În prezent, acesta distribuie aproximativ 500 000 de tone de produse alimentare pe an în beneficiul persoanelor defavorizate. El a fost creat pentru a utiliza în mod adecvat excedentul de produse agricole existent atunci.

Având în vedere că se preconizează diminuarea stocurilor de intervenţie, precum şi imprevizibilitatea lor ridicată în perioada 2011-2020, ca o consecinţă a reformelor succesive ale politicii agricole comune, CDP va fi întrerupt la sfârşitul anului 2013. Fondul european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane care este propus ar înlocui şi îmbunătăţi CDP.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor