Consiliul ONU pentru drepturile omului cere oprirea livrărilor de arme către Israel. SUA şi Germania s-au opus rezoluţiei

Cel mai important organism al ONU pentru drepturile omului a cerut ţărilor să nu mai vândă sau să expedieze arme către Israel, într-o rezoluţie adoptată vineri, care urmăreşte să contribuie la prevenirea încălcării drepturilor palestinienilor în contextul campaniei militare violente a Israelului în Gaza.

Consiliul pentru Drepturile Omului, format din 47 de ţări membre, a votat cu 28-6 în favoarea rezoluţiei, cu 13 abţineri, potrivit AP.

Măsura de amploare vizează o serie de acţiuni israeliene, cum ar fi împiedicarea accesului la apă şi limitarea transporturilor de ajutoare umanitare în zonele palestiniene. De asemenea, se solicită investigatorilor independenţi susţinuţi de ONU să raporteze cu privire la transporturile de arme, muniţii şi articole "cu dublă utilizare" - care au atât aplicaţii civile, cât şi militare - care ar putea fi folosite de Israel împotriva palestinienilor.

Deşi nu are caracter obligatoriu, rezoluţia este menită să sporească presiunea internaţională asupra Israelului ca semn al îngrijorării generalizate cu privire la campania militară din Gaza, începută ca răspuns la atacurile din Israel de către militanţii Hamas la 7 octombrie 2023, care a dus la uciderea a aproape 33.000 de palestinieni.

Ţările occidentale au fost împărţite. Statele Unite şi Germania s-au opus rezoluţiei, Franţa şi Japonia s-au abţinut, în timp ce Belgia, Finlanda şi Luxemburg au votat în favoarea rezoluţiei.

Ambasadoarea Israelului a declarat că nu va participa la restul sesiunii de vineri şi a numit rezoluţia o "pată pe Consiliul pentru Drepturile Omului şi pe Naţiunile Unite în ansamblu".

"Acest consiliu a abandonat de mult poporul israelian şi apără de mult timp Hamas", a afirmat Meirav Eilon Shahar despre grupul militant aflat în spatele atacurilor.

"[Consiliul - n.r.] a devenit un scut pentru terorişti. A închis ochii la orice act de violenţă împotriva israelienilor şi evreilor".

De asemenea, ea s-a declarat dezamăgită în special de ţările europene care au susţinut măsura - invocând numele Belgiei, Luxemburgului şi Finlandei - pentru că au susţinut o rezoluţie care nu a condamnat Hamas.

"Nu ştiu dacă vreunul dintre voi a numărat, dar Israelul apare în rezoluţie de 59 de ori - 59 de ori", a declarat ea reporterilor ulterior. "Hamas nu apare deloc".

Înainte de vot, ambasadorul palestinian la Geneva, Ibrahim Khraishi, a denunţat "dezastrul umanitar" din Gaza şi a făcut apel la delegaţi "să se trezească şi să oprească acest genocid ... televizat în direct în întreaga lume, ucigând mii de palestinieni nevinovaţi".

Vorbind în arabă, Khraishi a făcut aluzie la genocidul evreilor din Europa din secolul trecut, spunând: "Noi nu am fost responsabili, dar am plătit preţul a ceea ce s-a făcut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial".

Israelul - căruia i s-a alăturat uneori şi Statele Unite - a criticat în mod regulat Consiliul pentru presupusa sa părtinire anti-israeliană.

De-a lungul anilor, Consiliul a aprobat mult mai multe rezoluţii împotriva Israelului pentru acţiunile sale faţă de palestinieni decât împotriva oricărei alte ţări.

Consiliul îşi încheie prima sesiune a anului, care a început la 26 februarie, cu acţiuni asupra a peste 40 de rezoluţii pe teme atât de diverse precum drepturile copilului, mediul şi drepturile omului, prevenirea genocidului şi situaţia drepturilor în ţări precum Sudan, Bielorusia şi Coreea de Nord.

Joi, au fost adoptate rezoluţii referitoare la situaţii îngrijorătoare în materie de drepturi ale omului în locuri precum Myanmar, Iran, Ucraina şi Siria.

Rezoluţia survine în contextul unei atenţii tot mai mari acordate asupra livrărilor de arme către Israel - în special de către cel mai puternic susţinător al acestuia, Statele Unite - în timp ce Israelul îşi continuă campania militară în Gaza.

Ca un semn al nerăbdării crescânde a Washingtonului faţă de modul în care Israelul gestionează campania militară, preşedintele american Joe Biden i-a transmis joi un avertisment dur premierului israelian Benjamin Netanyahu că viitorul sprijin al SUA pentru războiul purtat de Israel în Gaza depinde de implementarea rapidă a unor noi măsuri de protecţie a civililor şi a lucrătorilor umanitari.

Aceasta a fost prima dată când Biden a ameninţat că îşi va regândi sprijinul dacă Israelul nu-şi schimbă tactica şi nu permite accesul mai multor ajutoare umanitare în Gaza.

Ambasadorul american Michele Taylor, făcând aluzie la atacul israelian care a ucis şapte lucrători umanitari de la World Central Kitchen din Gaza în această săptămână, a declarat în faţa Consiliului: "Israelul nu a făcut suficient pentru a reduce daunele provocate civililor".

Rezoluţia a avut "multe elemente problematice - prea multe pentru a le numi în întregime", a spus ea, remarcând în acelaşi timp lipsa unei "condamnări specifice a Hamas pentru comiterea atacurilor oribile din 7 octombrie" în Israel.