Controlul Chinei se înăspreşte: Noua lege a securităţii din Hong Kong intră în vigoare pe fondul temerilor subminării libertăţilor

O nouă lege privind securitatea naţională a intrat în vigoare sâmbătă în Hong Kong, în ciuda criticilor internaţionale tot mai numeroase potrivit cărora aceasta ar putea eroda libertăţile în oraşul condus de China şi ar putea afecta reputaţia sa de centru financiar internaţional.

Legea, cunoscută şi sub numele de Articolul 23, a intrat în vigoare la miezul nopţii, la câteva zile după ce legislatorii pro-Beijing din Hong Kong au adoptat-o în unanimitate, accelerând adoptarea legislaţiei pentru a elimina ceea ce autorităţile au numit lacune în materie de securitate naţională, potrivit Reuters.

Şeful executivului din Hong Kong, John Lee, a declarat că legea "a îndeplinit o misiune istorică, fiind la înălţimea încrederii pe care ne-au acordat-o autorităţile centrale (chineze)".

Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea că legea va eroda şi mai mult autonomia oraşului şi va afecta reputaţia sa de centru internaţional de afaceri.

"Legea include prevederi definite vag în ceea ce priveşte 'revolta', 'secretele de stat' şi interacţiunile cu entităţi străine, care ar putea fi folosite pentru a reduce disidenţa", a declarat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat.

Australia şi Marea Britanie au criticat vineri legea după o întâlnire bilaterală la Adelaide, exprimându-şi "îngrijorarea profundă cu privire la eroziunea sistemică continuă a autonomiei, libertăţilor şi drepturilor" din Hong Kong.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Europeană au remarcat recent adoptarea extrem de rapidă a legii, cu o consultare publică limitată, de către un corp legislativ revizuit în ultimii ani pentru a elimina democraţii din opoziţie.

De asemenea, Australia, Marea Britanie şi Taiwan şi-au actualizat sfaturile de călătorie pentru Hong Kong, îndemnând cetăţenii să dea dovadă de prudenţă.

"Aţi putea încălca legile fără să intenţionaţi acest lucru şi să fiţi reţinuţi fără acuzaţii şi să vi se refuze accesul la un avocat", a declarat guvernul australian.

Cu toate acestea, autorităţile din Hong Kong "au condamnat cu fermitate astfel de manevre politice cu remarci distorsionate, de denaturare a faptelor, de alarmare şi de răspândire a panicii".

Hong Kong, o fostă colonie britanică, a revenit sub dominaţie chineză în 1997, cu garanţia că gradul său ridicat de autonomie şi libertăţi va fi protejat în cadrul formulei "o ţară, două sisteme".

În ultimii ani, numeroşi politicieni şi activişti pro-democraţie au fost încarceraţi sau au plecat în exil, iar multe organizaţii de presă liberale şi grupuri ale societăţii civile au fost închise.

Într-o declaraţie comună condusă de Consiliul pentru Democraţie din Hong Kong, cu sediul în străinătate, 145 de grupuri comunitare şi de apărare a drepturilor au condamnat legea şi au solicitat sancţiuni pentru Hong Kong şi pentru oficialii chinezi implicaţi în adoptarea acesteia, precum şi revizuirea statutului birourilor economice şi comerciale ale Hong Kong-ului din întreaga lume.

"Este timpul ca Statele Unite să ia atitudine în favoarea deţinuţilor politici şi a libertăţii în Hong Kong. De fiecare dată când lăsăm regimurile autoritare să scape cu atrocităţi, riscăm ca alţi actori răi să încerce să facă acelaşi lucru", a declarat Frances Hui la Washington, în timpul unei conferinţe de presă cu Comisia Congresului Executiv al Statelor Unite pentru China (CECC), care oferă consultanţă Congresului. Hui este un activist urmărit de guvernul din Hong Kong.

Chris Smith, unul dintre copreşedinţii CECC, a declarat că birourile comerciale din Hong Kong "au devenit pur şi simplu avanposturi ale Partidului Comunist Chinez, folosite pentru a se desfăşura o represiune transnaţională".

China apără măsurile de securitate ca fiind esenţiale pentru restabilirea ordinii după luni de proteste antiguvernamentale şi pro-democraţie, uneori violente, în 2019.

Aproximativ 291 de persoane au fost arestate pentru infracţiuni legate de securitatea naţională, iar 174 de persoane şi cinci companii au fost inculpate până în prezent.

O încercare anterioară de a adopta Articolul 23 a fost abandonată în 2003, după ce 500.000 de persoane au protestat. De data aceasta, criticile publice au fost înăbuşite pe fondul măsurilor de securitate.

În districtul comercial Ximending din Taipei, mai mult de 10 activişti din Hong Kong, Taiwan şi Tibet s-au adunat pentru a protesta împotriva legii şi pentru a-şi striga denunţurile.

Alte proteste sunt planificate în Australia, Marea Britanie, Canada, Japonia şi Statele Unite.