CPI emite mandate de arestare pentru comandanţi ruşi de top

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele unor comandanţi ruşi de rang înalt pentru presupuse crime de război în Ucraina, potrivit BBC.

Serghei Kobilaş şi Viktor Sokolov, un general-locotenent al armatei şi un amiral al marinei, sunt cei doi bărbaţi numiţi de CPI.

Aceasta este cea de-a doua rundă de mandate de arestare pentru oficiali ruşi în legătură cu războiul din Ucraina.

Primele i-au vizat pe pentru preşedintele Vladimir Putin şi pentru comisarul său pentru drepturile copiilor.

Rusia nu recunoaşte CPI, ceea ce face foarte puţin probabil ca aceştia să fie vreodată deportaţi pentru a se confrunta cu acuzaţiile.

CPI a declarat că ultimele mandate se datorează faptului că există motive rezonabile de a crede că cei doi suspecţi sunt responsabili pentru "loviturile cu rachete efectuate de forţele aflate sub comanda lor împotriva infrastructurii electrice ucrainene".

Presupusele crime au avut loc între octombrie 2022 şi martie 2023, a precizat CPI.

Instanţa a precizat că atacurile au provocat pagube civile şi daune care ar fi fost în mod clar excesive.

Instanţa a precizat că fiecare dintre cei doi bărbaţi "ar fi responsabili de crimă de război de a dirija atacuri asupra unor obiecte civile" şi sunt, de asemenea, acuzaţi de "crimă împotriva umanităţii pentru comitere de acte inumane".

Kobilaş, în vârstă de 58 de ani, era comandantul aviaţiei cu rază lungă de acţiune pentru forţele aeriene ruse la momentul presupuselor crime.

Sokolov, în vârstă de 61 de ani, era amiral în marina rusă şi a comandat Flota Mării Negre în perioada la care se referă acuzaţiile, potrivit CPI.

Moscova a negat în trecut că a vizat infrastructura civilă din Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat noile mandate de arestare.

"Fiecare comandant rus care ordonă lovituri împotriva civililor ucraineni şi a infrastructurii critice trebuie să ştie că se va face dreptate. Fiecare autor al unor astfel de crime trebuie să ştie că va fi tras la răspundere", a postat el pe reţelele de socializare.

Creată printr-un tratat al ONU în 2002, CPI investighează şi îi aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, intervenind atunci când autorităţile naţionale nu pot sau nu vor să îi judece.

Tratatul a fost ratificat de 123 de ţări, dar Rusia, precum şi China, India şi SUA, u refuzat să adere la el.

În luna martie a anului trecut, CPI a emis mandate de arestare pentru preşedintele Putin şi pentru comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lviva-Belova. Instanţa a concentrat aceste cereri pe deportarea ilegală a copiilor din Ucraina în Rusia.

Moscova a negat acuzaţiile şi a catalogat mandatele de arestare drept "scandaloase".