Cu ce provocări se va confrunta UE în viitorul apropiat

(Captură Foto)
Se încarcă player-ul...

Fostul comisar european Leonard Orban a declarat astăzi în cadrul conferinţei anuale a IER, intitulată ”Provocări politice şi economice: răspunsuri pentru Europa” că ”deşi criza datoriilor suverane a fost depăşită, situaţia economică din zona euro nu arată bine” şi datorită faptului că state mari precum Franţa şi Italia n-au făcut reformele structurale necesare. Ceilalţi participanţi la dezbatere au vorbit despre provocări precum ascensiunea puternică a partidelor eurosceptice şi necesitatea dezvoltării componentei militare a UE, în contextul agresiunii ruseşti în Ucraina, cât şi renunţarea la dimensiunea exclusiv soft în politica externă.

Leonard Orban a susţinut că marea provocare a României în următorii ani este pregătirea aderării la zona euro, cu riscuri minime. Fostul ministru al Fondurilor Europene l-a citat pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care spunea că România îndeplineşte cele 5 criterii nominale pentru aderarea la eurozonă, dar a explicat că ţara noastră nu îndeplineşte încă criteriile de convergenţă.

”Vom avea o Uniune nu cu mai multe viteze, ci cu cel puţin 2 viteze. Zona euro va fi nucleul dur de putere”, a mai spus fostul comisar pentru multilingvism, care a atenţionat că nu este bine ca România să stea prea mult în afara zonei euro pentru ”că va fi mai complicat apoi să obţii acceptul celorlalte state pentru aderare”, dar ţara noastră trebuie să fie pregătită la momentul când va adera, în 2019 sau mai târziu.

Întărirea instituţiilor

La rândul său, Dan Petre, directorul Institutului Diplomatic Român, a afirmat că ”UE s-a trezit, fără să se aştepte, actor strategic şi pentru prima oară n-a mai fost văzută ca actor soft şi fără importanţă în cazul Ucrainei”. Totuşi, el consideră că instituţiile UE sunt încă în faza de construcţie, Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) nefiind un veritabil Minister de Externe al Uniunii, pentru că în politica externă a UE încă se lucrează cu interesele naţionale.

Directorul IDR a amintit şi de falia între grupul ţărilor sudice şi adepţii austerităţii din nordul Europei şi de cea referitoare la viitorul UE. În opinia sa, Tratatul de la Lisabona este ”un compromis, un document de etapă” şi este nevoie de un nou tratat care să întărească instituţiile şi să stabilească dacă se va merge către o confederaţie sau o federaţie. Mai mult, Petre consideră că UE trebuie să renunţe la dimensiunea exclusiv soft a politicii externe europene şi să-şi dezvolte şi componenta politico-militară.

Avansul euroscepticilor

Analistul economic Aurelian Dochia s-a referit la provocarea pe care o reprezintă pentru UE ascensiunea forţelor eurosceptice şi anti-establishment. În opinia sa, acestea vor avea un cuvânt greu de spus în alcătuirea şi politicile viitoarelor guverne din ţările respective şi ar putea produce ”un cutremur pe pieţele financiare”. El a dat ca exemple situaţia fragilă din Suedia unde există şanse ca la alegerile anticipate din martie, democraţii suedezi eurosceptici să câştige un procent care să influenţeze formarea noului guvern. De asemenea, în Spania un nou partid de stânga, declarat anti-liberal, Podemos a ajuns la nu mai puţin de 30% în sondaje, ameninţând sistemul de două partide mari. Acesta cere renegocierea tratatului cu UE şi a programelor de austeritate. În Marea Britanie, guvernul este deja influenţat de ascensiunea partidului extremist şi eurosceptic UKIP, iar în alegerile viitoare din Grecia, partidul Stângii Radicale Syriza, care cere restructurarea datoriei ţării, va avea un cuvânt greu de spus.

”Pentru mine este şocant cum un regim criminal reuşeşte să se prezinte ca apărător al creştinilor, al familiei şi al dreptului la viaţă. Problema este că regimul Puţin reuşeşte să se facă crezut de oameni din Europa care nu au simpatii comuniste. Este un teren important lăsat liber de la dezbaterea pe tema Tratatului Constituţional al UE, când fundamentul creştin al Uniunii a fost respins, ceea ce a trezit frustrări”. - Gelu Trandafir

Pe de altă parte, Dochia a observat că cetăţenilor europeni li se refuză tot mai mult drepturile de bază în UE precum libertatea de circulaţie a persoanelor şi bunurilor. ”Se înmulţesc cererile de măsuri protecţioniste chiar privind comerţul cu bunuri, iar comerţul exterior suferă de pe urma relocalizărilor”, a precizat analistul.

Confiscarea discursului de apărare a familiei şi credinţei

O intervenţie interesantă a avut Gelu Trandafir, director de comunicare la Freedom House România, care a vorbit despre cum regimul Putin se prezintă cu succes drept campionul ortodoxismului şi apărătorul familiei şi dreptului la viaţă şi motivele pentru care această propagandă prinde în UE.

”Pentru mine este şocant cum un regim criminal reuşeşte să se prezinte ca apărător al creştinilor, al familiei şi al dreptului la viaţă. Problema este că regimul Putin reuşeşte să se facă crezut de oameni din Europa care nu au simpatii comuniste. Este un teren important lăsat liber de la dezbaterea pe tema Tratatului Constituţional al UE, când fundamentul creştin al Uniunii a fost respins, ceea ce a trezit frustrări”, a explicat Trandafir. El a amintit şi iniţiativa cetăţenească „Unul dintre noi”, care cerea UE să înceteze finanţarea activităţilor ce includ distrugerea embrionilor umani şi care a obţinut peste un milion de semnături în statele membre, dar a fost respinsă de Comisia Europeană. ”Toate aceste frustrări se acumulează şi vor fi capitalizate de Federaţia Rusă care spune că apără familia şi credinţa”, a avertizat reprezentantul Freedom House.

Pe de altă parte, Trandafir a subliniat şi îngrijorătoarea acceptare a unor ”sfere de influenţă legitime” în Europa, dând exemplul preşedintelui Cehiei, Milos Zeman, care a cerut UE să accepte anexarea Crimeei de către Rusia. În opinia sa, este nevoie şi de un mecanism de răspuns al UE, prealabil ”opţiunii nucleare” de tăiere a dreptului de vot în Consiliu, pentru state precum Ungaria lui Orban care înregistrează derapaje grave de la democraţie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne